marți, 6 martie 2012

SEMIOLOGIE 05.03.12

Identificarea si numirea modificarilo observate la inspectia generala
I Metode fizice de examen clinic (examen obicetiv)

1. Inspectia: reprezinta cea mai veche si cea mai simpla metoda de examniare si se bazeaza pe simtul vazului si al observatiei
 Conditii si mod de efectuare
Inspectia poate fi:
-de ansamblu (generala)
-pe aparate si sisteme: aparat respirator, digestiv, cardiovascular, renal
Inspectia se va evalua sistematic, minutios cu bolnavul in pozitie sezanda sau in pozitie vericala.
Inspectia confirma unele date obtinute prin anamneza si aduce unele date pentru diagnostic
ex: eruptile cutanate din bolile infecto-contagioase: varicela, zona zoster, scarlatina
Prin inspectia generala observam:
-existenta unui FACIES caracteristic unei boli sau a unei pozitii caracteristice
- o coloratie particulara a tegumentelor si mucoaselor (ex: cianotice, descuamate, icterice sau albe)
- o tulburare de pigmentatie
Inspectia incepe cu :
-regiunea cefalica
-gatul
-toracele
-abdomenul
-membrele

2. Palpare
reprezinta metoda examenului obiectiv care are o importanta deosebita pentru diagnostic. Se bazeaza pe simtul tactil si kinestezic al degetelor examniatorului
Poate sa ne dea date despre prezenta edemului, cordonul flebitic sau despre o zona  tumefiata.
Palparea necesita 2 reguli ce trebuie respectate:
A. Pozitia bolnavului va fi in functie de regiunea explorata:
-decubit dorsal pentru examenul abdomenului
-sezut pentru torace
-genu-pectorala pentru tuseuri rectale
In timpul acestor manevre pacientul trebuie sa stea intr-o pozitie cat mai relaxata cu musculatura cat mai relaxata.
B. <edicul va sta in dreapta bolnavului cu privirea spre bolnav pentru a observa eventualele reactii dureroase la palpare. Mainile examinatorului trebuie sa fie calde sa nu fie transpirate si sa fie spalat pe maini inainte de examinare.
Palparea poate fi :
-profunda : monomanuala (cu o mana) sau bimanuala (cu ambele maini)
-superficiala. Se adreseaza tegumentelor, tesutului celular sub-cutanat, muschilor, oaselor, aritculatiilor, ganglionilor.
Elasticitatea pielii este redusa in neoplazii (cancere), supuratii cronice, poliartrita reumatoida (inflamatia oaselor) sau in bolile cu deshidratare masiva: diabet zaharat, insipid cu poliurie, holera, enterocolite.
Determinam prin palpare:
-localizare;
-forma (rotunda, neregulata);
-dimensiunea;
-consistenta (dura,elastica, ferma);
-sensibilitatea;
-mobilitatea;
Inflamatia tesutului adipos (celulita) se caracterizeaza prin faptul ca tesutul subcutanat apare edematiat iar daca il pliem intre 2 degete are aspectul "coajei de portocala" si devine foarte sensibil.
Acumularea de lichid in tesutul celular subcutanat caracteristic edemului poate fi pus in evidenta prin semnul godeului prin presiune digitalica. Acest semn indica flegmon, empiem pleural.
Palparea muschilor vizeaza tonusul muscular dezovltarea acestora, aparita unor tumori sau a unor formatiuni tumorale. Tonusul muscular poate fi crescut in boala Parkinson si scazut in paralizii
Palparea oaselor si a articulatiilor permite urmarirea starii morfofunctionale a oaselor si articulatiilor, perceperea sensibilitatii (durere provocata) si evidentiaza unele modificari patologice (tumori, tumefieri articulare, creptitatii articulare).

Palparea profunda se efectueaza la nivel abdominal si vizeaza modificarea organelor intraabdominale si aparitia unor formatiuni tumorale in cavitatea abdominala.

Palparea organelor parenchimatoase abdominale urmareste modificarile de:
-volum
-forma
-consistenta
- sensibilitate
-margini
-suprafata (neteda sau rugoasa)
-mobilitate

3. Percutia
Identifica starea fizica a unui teritoriu prin intermediul sunetelor provocate ca urmare a ciocanirii sau a loviii usoare si repetate cu pulpa degetelor a suprafetei examinate.
Percutia poate fi:
-directa (sau imediata)
-indirecta (mediata)
Percutia directa
Implica lovirea unui teritoriu (suprafete) cu pulpa degetelor incovoiate sub forma de ciocan
Sunetul de percutie obtinut este de intensitate redusa sau difuz
Percutia indirecta
Se face sub forma percutiei digitodigitale. Se numeste percutie indireta deoarece intre  suprafata percutata si degetul care percuta se interpune falanga a 2a a degetului mijlociu
Sunetele obtinute prin percutie difera de la o regiune la alta in functie de starea fizica a tesuturilor puse in vibrare
Sunetele de percutie se clasifica in:
1.Sunet mat. Se percepe asupra organelor fara continut aerian. Caracterizat prin tonalitate ridicata, intensitate mica, durata scurta. Se obtine prin percutia unei mase musculare dezvoltate (masa femurala) sau prin percutia ficatului, splinei sau a inimii.
In mod patologic obtinem sunet mat  aspura toracelui (cand avem perete toractic gros -obezitate,pleurezie, hemotorace, tumori pleurale sau pneumotorace masiv) si asupra abdomenului ( cand avem perete abdominal ingrosat print-un tesut celulo-adipos bine reprezentat sau cand avem acumulare de lichid in cavitatea peritoneala in ascita, peritonita, tumori mari, chist ovarian)
2.Sunet sonor caracterizat prin intensitate mare, tonalitate joasa, durata lunga. Poate fi timpanic sau netimpanic
3.Sunet timpanic caracterizat prin tonalitate mai joasa, durata mai lunga, si se obtine prin percutarea deasupra organelor cavitare (stomac, intestin, cavitate bucala)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu