marți, 28 februarie 2012

Lectia nevoia de a mentine tegumentele curate si integre

A fi curat, ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a avea o piele sanatoasa astfel incat pielea trebuie sa-si poata indeplini functiile:
-apara organismul impotriva agentilor patogeni impiedicand patrunderea acestora
-apara oragnismul impotriva radiatiilor prin pigmentii pe care ii contine
-receptioneaza excitatiile termice, tactile si dureroase
- participa la excretia substantelor rezultate din metabolism
-participa la termoreglare atat prin termoliza cat si prin mentinerea temepraturii prin stratul adipos ce are rol de izolator termic
-participa la absorbtie (tratamente cu unguente sau geluri)
-participa la transpiratie
Pentru ca pielea sa-si indeplineasca rolul trebuie sa fie curata si integra

Factori ce influenteaza satisfacerea nevoii
Factori biologici:
-varsta: copii si persoanele in varsta au pielea sensibila
-temperatura: caldura mare usuca si deshidrateaza iar frigul usuca si crapa
-exercitiile fizice: imbunatatesc circulatia favorizand eliminarea substantelor nocive
-alimentatia
Factori psihologici
-emotiile
-educatia care formeaza deprinderi igienice
Factori sociologici
-cultura
-organizarea sociala

Manifestari de independenta (tegumente si mucoase normale)
Pielea este alcatuita din 3 straturi principale:
-epiderm
-derm
-hipoderm
Pielea la atingere e catifelata, elastica acoperita de foliculii pilosi.
Pe fata dorsala a extremitatii degetelor pielea se continua cu unghiile care sunt anexe ale pielii
Unghiile-lama cornoasa, dura asezata pe fata dorsala a ultimleor falange atat la maini cat si la picioare. Zona alba semilunara dintre corpun si zona unghiei se numeste lunula
Parul- produs cornos al epidermului cu aspect filiform si flexibil
Cavitatea bucala- este captusita de mucoasa bucala care este umeda si de culoare roz. Cele 2 arcade dentare sunt situate pe maxilar si mandibula. Dintii sunt in numar de 32
L:imba- este situata in cavitatea bucala si este un organ musculo-epitelial care participa la: masticatie, procesul vorbirii, formarea salivei si ca organ gustativ.
Nasul si cavitatile nazale- alcatuiesc un organ cu functie respiratorie si senzoriala. Mucoasa nazala respiratorie e de culoare roz iar cea olfactiva are culoare galbuie
Urechea- este un organ steto-acustic, configuratia si integritatea o ajuta la indeplimirea rolurilor sale fiziologice.

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii
Evaluam deprinderile si obiceiurile igienice ale pacientului, planificam un program de igiena cu pacientul in functie de activitatile sale, inspectam pacientul pentru a descoperi eventuale modificari ale tegumentelor si mucoaselor

Manifestari de dependenta in satisfacerea nevoii
1Carenta de igiena
2Alterarea tegumentelor si a fanerelor(par, unghii)
3Dezinteres fata de masurile de igiena
4Dificultate de a urma masurile de igiena
5Alterarea mucoaselor

1 Carenta de igiena
-par murdar,infestat cu paraziti
-urechi cu dopuri de murdarie
-nas cu cruste formate
-cavitatea bucala cu carii dentare, halena fetida, dinti nespalati si neingrijiti, tartru dentar
-unghii netaiate, murdare
-pielea murdara, neagra

Interventiile asistentei pt pacient cu carente igienice
Obiectiv: Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate
Interventie: Educatia igienica, ingrijire la pat pentru cei imobilizati
O: Bolnavul sa-si redobandeasca stima de sine

2 Alterarea tegumentelor si fanerelor
ERITEM- roseata aparuta pe piele datorita vasodilatatiei
EXCORIATII- pierdere de substanta, superficiala aparuta in urma unui traumatism sau poate aparea si o ragada(leziuni aparute in urma scarpinatului)
CRUSTE- leziune datorata uscarii unei ulceratii. Se prezinta ca mici depozite de fibrina provenite din plasma sangvina
VEZICULE- ridicaturi ale epidermului rotunde, mici, pline cu lichid
PUSTULE- abces (cu puroi) mic la suprafata tegumentului. De regula localizat la radacina firului de par formand asa numitele leziuni de foliculita
PAPULA- leziune caracterizata printr-o ridicare si ingrosare a pielii (hipertrofie)
FISURI- intreruperile liniare ale continuitatii tegumentelor
DESCUAMATIE- desprinderea celulelor cornoase superficiale din epiderm
ACNEE- pustule determinate de un agent patogen specific
FURUNCUL- infectie specifica a foliculului pilo-sebaceu produsa de stafilococul auriu de obicei (care raspunde bine la tratamentul cu oxacilina)
INTERTRIGO- micoza cutanata situata la nivelul picelor si interdigital caracterizata prin prurit, eritem urmat de decolorearea epidermica apoi secretie si depozit albicios
ULCERATIILE- pierderi de substanta si vor fi superficiale prin eroziune sau profunde prin ulceratie propriu-zisa
ESCARE- distrugeri tisulare care apar de obicei prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua si apar ca urmare a unui deficit de nutritie locala. In cazul pacientului imobilizat la pat timp indelungat, escarele apar datorita comprimarii tesutului cutanat intre planul dur al patului si proeminentele osoase, precum si datorita lipsei interventiei de ingrijire
EDEMELE- acumulare de lichid seros in tesuturi
VARICELE- dilatari permanente ale venelor superficiale insotita de insuficienta valvelor peretelui venos
HEMOROIZII- afectiuni ale plexurilor venoase anale  si din terminala rectului, care au ca si consecinta dilatarea acestor vene. Hemoroizii pot fi externi care sunt vizibili si situati sub sfincterul anal sau interni care sunt situati deasupra sfincterului anal. Pot fi depistati prin tuseu rectal sau cu ajutorul unui aparat numit rectoscop(sau anoscop)
ALOPECIA- lipsa partiala sau totala a parului
VITILIGO- pata alba plana care are marginile hiperpigmentate si are o suprafata intinsa

Interventiile asistentei la un pacient cu alterarea  tegumentelor si fanerelor
O: Pacientul sa nu devina sursa de infectii nozocomiale
I: Masuri de prevenire a infectiilor nozocomiale
Protejam pacientii intre apoi, apoi ne protejam pe noi cu manusi si halat, pansam leziunile suprainfectate in conditii de asepsie, pansamentul nu trebuie sa fie prea strans pentru a nu impiedica circulatia sangelui
O: Pacientul sa fie echilibrat nutritional pentru a favoriza cicatrizarea leziunilor cutanate
I: Pacientul sa nu manance alimente la care este sensibil. Sa consume legume, fructe proaspete Invata pacientul despre rolul nociv al condimentelor, alcoolului, prajelilor
O: Pacientul sa aibe o stare de bine fizic si psihic.
I: Educam pacientul sa evite scarpinarea in cazul mancarimii. Sa explice necesitatea investigatiilor, a prelevarilor de probe

Toaleta pacientului imobilizat la pat
Materiale necesare:
-paravan
-sapun
-apa calduta
-lighean
-manusi
-musama
-2,3 prosoape curate uscate
- plosca sau bazinet
-termometru de baie
-periuta si pasta de dinti + pahar
-lavete pentru regiuni
-aparat de barberit
-piaptan
-haine curate
Pregatire fizica
-spalam pacientul de obicei de dimineata
Pregatire psihica
-explicam pacientului procedura
Ordinea spalarii
-fata, gat, urechi
-brate si maini
-partea anterioara si posterioara a toracelui si abdomen
-regiunea sacrata si coapsele
-gambele si picioarele
-organele genitale externe
-regiunea perianala
Tehnica
Dezbracam complet pacientul, il invelim cu cearsaf si patura si dezvelim partea ce urmeaza a fi toaletata
Verificam temperatura camerei, evitam curentii de aer, protejam cu paravan, verificam temperatura apei, acoperim patul cu o musama care o asezam pe rand sub regiunea ce urmeaza spalata
Pentru spalat folosim lavete sau manusi de baie care ar trebui sa fie cel putin 3: cap, trunchi si regiunea genito-anala
Apa din lighean va fi schimbata de cate ori e nevoie. Dupa spalare regiunea spalata se imbraca si se continua cu toaleta pe regiuni avand grija in cazul aparatelor gipsate, a pansamentelor, a cateterelor, sa nu se scurga apa.

SEMIOLOGIE

Semiologia este parte a medicinii care se ocupa cu descrierea simptomelor si a semnelor diferitelor boli precum si a metodelor de a le pune in evidenta si de a le diagnostica.

In cadrul semiologiei medicale vom urmari:
I. SEMNE prin care se manifesta boala
A.Semn fizic (semn obiectiv)
B.Simptom (semn subiectiv) reprezinta o manifestare, o tulburare functionala sau o senzatie anormala resimtita de un pacient care pot indica prezenta unei boli.
  ex: tuse, vertij(ameteli), amenoree, anorexie, polidipsie(sete excesiva), durere
C.Sindrom: totalitatea semnelor si a simptomelor care apar impreuna in cursul unei boli a unui complex de simptome asociate, caracteristic pentru o anumita stare patologica a organismului
II ANAMNEZA
Cuprinde totalitatea informatiilor pe care medicul sau asistentul le primeste de la bolnav si semnele si simptomele bolii actuale pentru stabilirea diagnosticului.
1.Abordarea pacientului
2.Date generale (nume, prenume, adresa, sex, gr sanguina)
3.Motivele interanrii
4.Antecedentele bolnavului:
-antecedente heredo-colaterale: ne vom referi la boli cu transmitere ereditar genetica
-antecedente personale fiziologice: alcoolic, starea functiilor sexuale
-antecedente personale patologice: trecutul patologic: boli, operatii, fracturi, in scopul de a corela datele actuale cu poibile date din trecutul bolnavului
ex: boli infectioase:
-rujeola=>pneumonia bacteriana
-encefalita; otita
5.Conditii de viata si de munca
ex: mediu stresant, poluant, umed, rece, daca fumeaza, alcool

Termeni medicali in efectuarea anamnezei:
CEFALEE: dureri la nivelul capului difuze sau locale, continue sau intermitente care insotesc unele boli
VERTIJ: senzatie de ameteala
EXTRASISTOLE: contractie suplimentara a inimii inaintea sistolei contractie care intrerupe ritmul regulat al inimii provocand o durere usoara
AMENOREE: lipsa menstruatiei
ERUCTATII: stari de voma

EMBRIOLOGIE

Embriologia este stiinta care studiaza etapele dezvoltarii individului sau dezvoltarea ontogenetica a vietuitoarelor.

Formarea spermatozoizilor
Aceasta formare implica 2 procese distincte:
-spermatogeneza
-spermiogeneza

Spermatogeneza
In cursul celei de-a cincea saptamani a dezvoltarii intraembrionare celulele primordiale patrund in creasta germinala unde sunt incorporate in cordoanele sexuale primitive
La nastere cordoanele sexuale sunt pline (tuburi fara tubulatura) si contin 2 tipuri de celule:
-celule mari cu nucleu mare si numerosi nucleoli
-celule mici care dupa nastere se vor numi celulele lui Sertoli
Dintre aceste celule germinale primordiale o parte se distrug iar o parte se vor transforma in spermatogonii. In cursul dezvoltarii postnatale (dupa nastere)  cordoanele sexuale se transforma devenind tubi seminiferi care au lumen.
Spermatogoniile se divid si se diferentiaza in spermatocit de ordinul I. Acesta la randul lui se divide si el si da nastere la spermatocitul de ordinul II. Spermatocitele de ordinul II au o viata scurta si sufera si ele o diviziune iar celulele care rezulta se numesc spermatide.
Spermatidele se vor transforma in spermatozoizi prin procesul de spermiogeneza.

Celule germinale primordiale=>spermatogonii=>spermatocit de ordinul I=>spermatocit de ordinul II=> spermatide=>spermatozoizi


Celula are 46 de cromozomi din care:
-44 autozomi
-2 cromozomi sexuali: la femeie XX iar la barbat XY

Ovogeneza
Incepand cu saptamana a VI a de viata intrauterina se produc 2 eruptii la nivelul cordoanelor sexual. Primele cordoane sexuale degenereaza iar celelalte contin celule germinale (ovogonii) care se vor organiza in celule foliculare.
Ovogoniile se  multiplica activ si dau nastere ovocitului de ordin I. Femeia se naste cu 300.000-2.000.000 ovocite de ordin I care raman in acest stadiu pana la pubertate.
La pubertate ovocitele de ordin I se transforma in ovocite de ordinul II iar acestea mai departe in preovul si ovul.

Celule germinale(ovogonii)=> ovocit de ordin I=> ovocit de ordin II=> preovul=> ovul


Ovarul  este compus din:
-epiteliu
-tunica albuginee
-corticala
-medulara care contine vase sangvine, limfatice si nervi

Ciclul menstrual dureaza 28 de zile
1 zi de ciclu este prima zi de sangerare
Menstruatia 4-5 zile (pierderi de 80-100 ml sange necoagulabil)
Intre zilele 5-13 se dezvolta foliculul ovarian
In ziua a 14 foliculul ovarian se rupe si elibereaza ovocitul de ordinul II. Daca nu e fecundat la 48 de ore de la eliberare, moare
Intre zilele 15-25 se formeaza corpul galben care secreta progesteron
Intre zilele 26-28 corpul galben se distruge si apare corpul albicans

Ovulatia
In specia umana ovulatia este spontana. Foliculul creste rapid in orele dinaintea ovulatiei. Epiteliul ovarian se subtiaza la punctul cel mai proeminent si se formeaza o mica zona avasculara (stigma) lucul unde se rupe foliculul. Ovulatia are loc in ziua a14a de obicei dar mai exista si variatii (poate avea loc si intre zilele 12-15). Hormonul luteinizant (LH) contribuie la eliberarea ovocitului din folicul

Fecundatia are loc in treimea externa a trompei. Spermatozoidul se uneste cu ovulul=> celula ou(zigotul). Celula ou strabate trompa  in 3-4 zile. Dupa ce ajunge in uter aici ramane liber 48 de ore. In a 6-7a zi de la fecundare are loc nidatia oului in mucoasa uterina

Fecudanrea are 6 stadii (0-5) in urma carora rezulta segmentarea conducand la primele 2 blastomere apoi 4, 8 ,16.

Formarea spermei
 Spermatozoizii ajunsi la maturitate sunt eliberati in lumenul tubilor seminiferi de unde vor urma caile spermatice pentru a se acumula in veziculele seminale.
Sperma este alcatuita din:
-spermatozoizi
-secretii veziculare
-secretii prostatice
-secretii testiculo-epididimale
Spermatozoidul este singura celula din organism flagelata

marți, 21 februarie 2012

Raspunsuri VII: Definitii ale hemoragiilor



    1. epistaxis: hemoragia nazala
    2. hematemeza: varsatura cu sange partial digerat  cu aspectul zatului de cafea
    3. melena: scaun negru ca pacura moale si lucios intalnit in hemoragiil digestive superioare
    4. hemoptizie:expectoratie brutala sangvinolenta cu aspect aerat, spumos, cu o culoare rosie vie
    5. rectoragia: scaun amestecat cu sange proaspat rosu intalnit in hemoragii digestive inferioare 
    6. hematurie: prezenta sangelui in urina (macroscopica -se vede cu ochiul liber- sau microscopica)
    7. metroragie: scurgerea de sange in afara ciclurilor regulate (hemoragii genitale)

Raspunsuri VI: Nevoia de a elimina


  • Manifestari de dependeta:

POLAKIURIA: senzatia de mictiuni frecvente cu cantitati mici de urina
NICTURIA: inversarea raportului dintre cantitatea de urina emisa ziua fata de noaptea
DISURIA: eliminarea urinii cu durere si greutate
HEMATURIA: prezenta sangelui in urina (macroscopica sau microscopica)
ANURIA: lipsa urinei din vezica
OLIGURIE: scaderea cantitatii de urina siub 500-800 ml/24h
POLIURIE: cantitate mai mare de 2500 ml/24h

  • edemele: acumulare de lichid in tesuturi manifestat prin cresterea in volum a regiunii edematiate, stegerea cutelor naturale, pierderea elasticitatii tesutului edematial (semnul godeului), piele palida si lucioasa
  • glob vezical: retentia urinara determina o distensie extrema a vezicii care va bomba si care poarta numele de glob vezical
  • incontinenta urinara si de fecale:
ENUREZIUL nocturn :emisia de urina in timpul noptii involuntara si inconstienta. se manifesta mai des dar nu exclusiv la copii cu tulburari nevrotice
INCONTINENTA DE FECALE: pierderi de materii fecale involuntar si inconstient

  • diaree:tranzitul intestinal accelerat provoaca diaree
enterite si enterocolite :3-6 scaune/zi
dizenterie: 20-30 scaune/zi
holera: 80-100 scaune/zi

  • constipatia: scaune rare (2-4 zile/1 saptamana)
  • notarea scaunelor in foaia de temperatura
Scaun normal: |
Scaun moale: /
Scaun diareic: -
Scaun cu puroi: P
Scaun cu mucus: X
Scaun cu sange: S
Scaun melenic: M
Scaun grujos: Z

  • examen simplu de urina:(sumar de urina) recoltarea se face din prima urina de dimineata intr-un recipient curat (NU obligatoriu steril) care se eticheteaza, se acopera cu capac, se scrie un bilet de trimitere la laborator si se trimite la laborator.
  • urocultura este examinarea bacteriologica a urinii si se face din prima urina de dimineata dupa o pauza de cel putin 5 ore in care pacientul nu a urinat. recoltarea se face in recipient steril de la mijlocul jetului urinar dupa ce pacientul si-a facut o toaleta riguroasa a organelor genitale externe. A nu se infecta nici prin atingerea recipientului cu mana sau organele genitale. urocultura pozitiva inseamna peste 100000 de germeni/ml=> cere supunerea la antibiogarma.
  • Examenul pe 24h: urina e adunata pe 24h. in ziua in care pacientul incepe sa adune urina prima urina de dimineata nu se colecteaza, apoi urina se colecteaza intr-un recipient mai larg la gura si de fiecare data va urina in acelasi recipient pana in dimineata urmatoare cand va pune urina de dimineata. Asistenta va masura cantitatea de urina/24h apoi dupa ce se agita putin urina se toarna din cantitatea adunata aproximativ 100ml intr-un recipient curat unde sa fie nume prenume examen cerut si cantitatea de urina care a fost colectata in 24h
  • diureza: cantitatea de urina eliminata/24h
  • definitii:
AMENOREE: absenta menstruatiei
DISMENOREE: menstruatie dureroasa
MENORAGIE: prelungirea ciclului menstrual peste limitele normale
METRORAGIE: scurgerea de sange in afara ciclurilor regulate (hemoragii genitale)
LEUCOREE PATOLOGICA: secretia glandelor mucoasei genitale devine abundenta sub forma unor scurgeri iritante
DIAFOREZA:transpiratia in cantitate abundenta
HEMOPTIZIA::expectoratie brutala sangvinolenta cu aspect aerat, spumos, cu o culoare rosie vie
VOMICA:eliminarea unor cantitati masive de puroi din plamani; intalnita in abcesul pulmonar/chist hidatic 400-500 ml

  • Sondaj vezical la femei
Materiale necesare
-sonda uretro-vezicala sterila de unica folosinta
-pensa hemostatica sterila
-tavita renala
-comprese sterile si nesterile
-manusi sterile si nesterile
-masca
-seringi de unica folosinta de 10/20ml
-ser fiziologic pentru umplerea balonasului
-camp steril decupat pentru regiunea organelor genitale
-recipiente sterile pentru recoltarea urinii daca este nevoie
-gel lubrifiant
-solutie antiseptica care nu irita (betadina)
-punga colectoare a urinii
-pentru pacientii imobilizati la pat materiale necesare pentru efectuarea toaletei locale: apa, sapun, bazinet, musama, aleza, manusi de cauciuc


Organizarea mediului
Sondajul se face la patul bolnavului cu protejarea intimitatii acestuia. In conditii de perfecta asepsie mentinand ambalajele sterile intacte pana la folosire. Pregatim recipientele colectoare/ materiale necesare care urmeaza sa fie duse la incinerat


Pregatire psihica
Explicam cum se face, de ce e nevoie, obtinem consimtamantul pacientului


Pregatire fizica
Pacientul care se poate misca il invitam sa isi faca toaleta la baie
Pacientului imobilizat ii va fi facuta toaleta la pat. 
Pozitia de decubit dorsal cu genunchii ridicati si coapsele departate fara peria sub cap. Se poate aseza o perina sau un sul de patura sub micul bazin pentru o mai buna executie.


Tehnica sondajului propriu-zisa
Sondajul vezical e un act medical delicat exigent care necesita conditii de perfecta sterilitate asezand campul astfel incat sa ramana vizibila zona genitala apoi imbracam manusile sterile si vom face dezinfectia zonei cu comprese sterile si solutie de betadina
Dezinfectia se face intotdeauna obligatoriu de sus in jos (inspre anus) si nu invers!!! pentru a nu aduce microbi dinspre anus spre uretra.
Fiecare compresa are o singura utilizare. Dupa dezinfectie vom imbraca dupa care imbracam o a doua pereche de manusi sterile vom apuca sonda cu varful orientat spre meatul urinar inaintand aproximativ 4-5 cm fara sa desterilizam sonda. Inainte de introducere lubrifiem sonda.
Prezenta in vezica a sondei e evidentiata de aparitia picaturilor de urina. 
Adaptam punga colectoare la capatul distal al sondei si cu seringa umpluta cu ser introducem 10-12 ml de ser fiziologic pentru umplerea balonasului, lent, fara presiune ca sa nu riscam spargerea acestuia. Dupa umflarea balonasului retragem sonda din vezica pana intampinam o rezistenta elastica.
Monitorizam cantitatea, calitatea urinii evacuate si la indicatia medicului recoltam urina si o trimitem la laborator.
In practica se foloseste sonda FOLEY (cu balonas) care are 2 brate iar al doilea brat este cel destinat umplerii balonasului.


Reorganizarea mediului:
 curatam strangem adunam aerisim

  • Sondaj vezical la barbat
Aceleasi materiale necesare, organizarea mediului, pregatire psihica.
Pregatirea fizica:
Pozitia decubit dorsal cu picioarele intinse usor indepartate cu o perina sub bazin
Dupa ce facem toaleta (daca e necesar) asezam un camp steril decupat central astfel incat sa ramana libera zona genitala
Primul sondaj efectuat la un barbat intra in competenta medicului dar reluarea sondajelo poate sa o faca si asistenta.


Tehnica propriu-zisa
Imbracam manusile sterile si cu ajutorul compreselor sterile si a solutiei de betadina dezinfectam glandul si meatul urinar. repetam operatia de 3-4 ori
Lubrifiem varful sondei si cu mana dreapta prindem sonda aproximativ la 5 cm de la var iar capatul sondei il petrecem intre inelar si degetul mic. cu mana stanga apucam glandul decalotat in prealabil si il mentinem in pozitie perpendiculara incepand apoi inaintarea sondei. Daca intampinam rezistenta la inaintare retragem putin sonda si incercam din nou introducerea sondei pana la aparitia urinei.
La nevoie putem schimba sonda cu alta de calibru mai mica. Aparitia de urina ne confirma prezenta sondei in vezica, Umflam balonasul cu 10-12 ml de ser fiziologic, fixam punga de colectare a urinii si retragem sonda usor pana cand intampinam o rezistenta elasitca. Recalotam preputul din cauza pericolului de parafimoza. La barbati uretra este mult mai lunga decat la femei asa ca sonda se va introduce aproximativ 20-25 de cn dupa care se va retrage

Raspunsuri V: nevoia de a se misca

Pozitiile pacientului:
ORTOSTATISM: stat drept in picioare
CLINOSTATISM:pozitia culcata
    DECUBIT DORSAL: culcat pe spate
    DECUBIT  LATERAL : culcat pe lateral
    DECUBIT VENTRAL: culcat pe burta
SEZAND: corpul face un unghi de 90 de grade
TRENDELENBURG: pozitia de decubit dorsal cu picioarele ridicate fata de cap intr-un unghi de 30 de grade(favorizeaza circulatia sangelui spre creier)
GINECOLOGICA:decubit dorsal cu picoarele sustinute pe suportii metalici ai patului ginecologic

  • in traumatismele craniene pacientul e asezat pe targa in poztite sezanda si mentiut cu perine plasate la spate
  • in caz de leziuni la regiunea gatului capul pacientului va fi flectat pe torace
  • in leziuni ale fetei pacientul va fi transportat in decubit ventral pentru a preveni asfixia cu secretii sau sange.Sub fruntea pacientului va fi improvizat un sul din cearsaf sau antebratul flectat al pacientului
  • in traumatismele toracice pacientul va fi transportat in pozitie semisezanda
  • in traumatismele abdominale va fi transpotat in decubit dorsal cu genunchii flectati
  • in traumatisme ale membrelor inferioare va fi transportat in decubit dorsal cu imobilizarea membrului lezat. sunt interzise indoirile membrului lezat
  • in leziuni ale membrelor superioare va fi transportat in decubit dorsal cu membrul lezat asezat peste torace si fixat cu o esarfa
  • in leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere pozitia pacientului va fi de decubit ventral
  • in traumatisme ale coloanei vertebrale pe langa masurile imediate de mentinere a functiilor vitale se impune imobilizarea pacientului (nu va fi intors, rasucit, flecteaza). se urmareste mentinerea  in linie dreapta a axului CRANIO-CERVICO-DORSO-LOMBAR. trebuie evitata hiperextensia gatului chiar si in cazurile in care pacientul necesita intubatie oro-traheala. ridicarea pacientului se va face numai de personal autorizat cu miscari sincronizate si asezarea va fi pe un plan dur.
  • pacientii inconstientu vor fi transportati in pozitia de decubit lateral de siguranta. (piciorul pe partea pe care e intors e intins si celalalt e flectat)
  • pacientii cu tulburari de deglutitie. Pacientul va avea corpul asezat in pozitia trendelenburg lateral
  • pacientii psihici sunt fixati pe targa pentru a nu cadea. li se administreaza calmante
  • la pacientii politraumatizati : oprim hemoragia, combatem socul, asiguram respiratia si circulatia. Atentia trebuie concentrata pentru a preveni aspirarea secretiilor/varsaturilor, ruperea maduvei in fracturile de coloana vertebrala si transportul la unitate de urgenta sa fie asigurat de personal autorizat 

Raspunsuri IV: Nevoia de a respira

Notarea in foaia de temperatura:
Se noteaza cu culoarea verde fiecare liniuta reprezentand o respiratie


Valorile normale:
nou-nascut: 30-50 resp/min
2 ani: 25-30 r/m
12 ani: 15-30 r/m
adult: femeie: 18-20 r/m
      barbat: 16-18 r/m
varstnic:  15-25 r/m


Definitii:
DISPNEE: respiratie greoaie in care pacientul simte o sete de aer
BRADIPNEE: scaderea sub limitele normale a frecventei respiratorii
TAHIPNEE: cresterea peste limitele normale a frecventei respiratorii
HEMOPTIZIE: :expectoratie brutala sangvinolenta cu aspect aerat, spumos, cu o culoare rosie vie

Raspunsuri III: Nevoia de a manca si a bea

Alimentatia artificiala
Este introducerea  alimentelor in organism pacientului prin mijloace artificiale la pacientii cu tulburari de deglutitie inconstienti, comatosi, cu hemoragii digestive sau interventi chiruricale pe tubul digestiv si anexe, refuzul de a manca la bolnavii psihopati sau negativismul alimentar.
Se poate face prin sonda gastrica sau Faucher, sonda duodenala Einhornsau sonele nazogastrice de unica folosinta.Alimentatia artificiala se mai poate face prin gastrostoma(orificiu creat la nivelul stomacului) pe cale parenterala/intravenoasa, prin clisme sau alimentarea prin sonda.

    • Introducerea Sondei
Este de competenta asistentei medicale sau a medicului. E marcata la 45-50 cm de la varf ceea ce reprezinta de fapt distanta dintre stomac si arcadele dentare. La pacientii agitati inainte de introducerea sondei se pot administra sedative. La cei care prezinta proteze dentare mobile vom indeparta protezele inainte de introucerea sondei. In principiu sonda pentru alimentare o introducem pe cale nazala dar pentru folosinta de scurta durata poate fi introdusa si pe cale orala. Lubrifiem sonda si solicitam pacientului sa stea in sezut sa flecteze capul pe spate sa deschida larg gura si sa inspire adanc explicandu-i ca o mica senzatie de greata se va produce cand vom inainta cu sonda pe langa omusor dar ca senzatia de greata se reduce prin inspiratii profunde.
Daca introducem sonda pe cale nazala senzatia de greata nu e atat de mare dar irita putin calea nazala.
Inaintam cu sonda spre stomac invitand pacientul sa inghita si cu fiecare deglutitie sonda va inainta cm cu cm.
Cand am ajuns cu gradatia la 45 cm la arcadele dentare sau fosa nazal, oprim inaintarea sondei si verificam prin aspirarea cu o seringa daca sonda a ajuns in stomac.
Putem sa verificam pozitionarea corecta a sondei prin introducerea in stomac a unui lichid "lapte" si apoi incercam sa il aspiram inapoi in seringa. Daca lichidul revine in seringa ne confirma faptul ca am ajuns in stomac.
Inainte de introducerea alimentelor in stomac controlam continutul gastric. In caz de staza gastrica (scoatem din stomac ce am introdus acum cateva ore) se practica o spalatura gastrica si apoi se introduce lichidul alimentar la care se adauga o cantitate de ceai; intotdeana ultima data pe sonda se introduce ceaiul pentru a pastra permeabiliataea sondei.
La pacientii comatosi se poate controla introducerea corecta a sondei pentru a nu patrunde in caile respiratorii dupa urmatoarele metode:
- introducerea capatului distal al sondei intr-un pahar cu apa in timpul expiratiei. nu trebuie sa apara bule de aer in pahar
- intruducem aer cu seringa si in acelasi timp stetoscopul va fi aplicat pe stomac pentru ascultatie.

  1. Alimentarea prin clisma
Este o metoda nu foarte ineficienta.Se practica pe o perioada scurta de timp in unele cazuri:
-varsaturi care nu raspund
-intoleranta gastrica
-hemoragii digestive
-hemoragii esofagiene
Cantitatea introdusa odata nu va depasi 50-200 ml. Se poate administra solutie ringer sau sol glucozata

      2.  Alimentatia parenterala

Se realizeaza de obicei pe cale intravenoasa iar substantele utilizate trebuie sa:
-sa fie utilizate direct de tesuturi(fara actiunea sucurilor digestive)
-sa aiba valoare calorica inalta
-sa nu aiba actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor
Intravenos se introduc solutii hipo-, izo- sau hipertonice
HIPOTONICE: concentratie mai mica decat a plasmei sangvine
IZOTONICE: concentratie egala cu plasma sangvina
HIPERTONICE: concentratie mai mare decat a plasmei sangvine
Ratia alimentara se calculeaza in functie de necesarul de calorii/24h cu respectarea principiilor nutritive si a cantitatii de lichid necesar organismului.
Daca alimentatia intravenoasa e necesara timp mai indelungat si pacientul nu are abord vascular se poate practica descoperirea sau denodarea de vene profunde (ex" femurala, safena, subclaviculara). Se face in conditii de asepsie perfecta, se folosesc materiale sterile, se asepsiaza tegumentul, se intretine plaga de venotomie in coniditii aseptice.
Ritmul de administrare de regula nu depaseste 30-40 picaturi/minut si sunt folosite solutii perfuzabile (ex: glucoza 10%, 20%, solutie ringer, solutii perfuzabile care contin aminoacizi si electroliti)
Este foarte important la un pacient alimentat pe cale parenterala sa se supravegheze strict aportul si eliminarea.
Pe langa aminoacizii care se introduc (aminonoefro, aminoplasmal, aminohepa), este necesar si introducerea  subtrantelor energetice bogate

Raspunsuri II: Nevoia de a avea o buna circulatie

Lectia: Nevoia de a avea o buna circulatie


    •  Inregistrarea  Pulsului

Materiale necesare:
Ceas cu secundar si pix rosu pentru notarea in foaia de temperatura.
Metoda de masurare a pulsului
Ne spalam pe maini cu apa si sapun. Reperam santul radial in continuarea policelui. Fixam pulpa degetelor index  median si inelar pe traiectul arerial iar policele imbraca antebratul. Comprimam artera atat cat sa percepem unda de puls. Undele pulsatile percepute le vom urmari pe ceasul cu secundar sau pe cronometru timp de un minut.Valoarea pulsului astfel obtinut o vom inregistra pe foaia de temperatura.


    •   Inregistrarea Tensiunii Arteriale:

Materiale necesare: 
-aparat de masruarea Tensiunii Arteriale
-stetoscop biauricular
-tampoane de vata
-solutie dezinfectanta
-foaie de temperatura si pix
Metoda de lucru                  
De regula inregistram TA la unul din membrele superioare. Aplicam manseta pneumatica pe bratul pacientului care trebuie sa fie in extensie si in acelasi timp sprijinit, aplicand manseta deasupra plicii cotului. Pacientul va fi asezat in pozitie sezanda sau decubit dorsal. Fixam membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale (dupa ce am palpat pulsatiile arterei humerale cu cele 3 degete), apoi inchidem supapa de la baza de cauciuc a tensiometrului si pompam aer pana la disparitia zgomotelor pulsatile apoi reducem progresiv presiunea aerului din manseta prin deschiderea treptata a mansetei. Primul zgomot arterial perceput prin stetoscop cat si miscarea acului pe manometru reprezinta Tensiunea Arteriala Maxima (TAM) apoi zgomotele arteriale continua pana la disparitie ultimul zgomot arterial reprezentand Tensiunea Arteriala minima (TAm), apoi indepartam manseta de pe bratul pacientului si notam valorile pe foaia de temperatura. Intre 2 monitorizari consecutive a tensiunii este necesara decomprimarea totala a mansetei.

    • Notarea in foaia de temperatura a pulsului si a TA

      Pulsul se noteaza cu pix rosu pe foaia de temperatura unde pe fiecare patratica a foii de temperatura se inregistreaza 4 pulsatii/linie orizontala
       TA se noteaza pe foaia de temperatura prin hasurare cu culoare albastra. Vom nota cele 2 valori cu o linie orizontala iar intre vom hasura sub forma de dreptunghi. se masoara din 10 in 10

    • Valorile tensiunii
La copil (9-11 ani) TAM: 75-110
                              TAm:  50-60
Adolescent: TAM:  90-120
                   TAm:   65-70
Adult: TAM :  120-140
           TAm:  75-90
Varstnic: TAM:  pana la 150
               TAm:  pana la 90

    • Valorile pulsului
copilul nou-nascut:130-140 pulastii/minut
copilul mic 100-120 p/m
copil de 10 ani: 90-100 p/m
adult: 60-80 p/m
varstnic: 80-90 p/m

    • Definitii
BRADICARDIE: scaderea pulsului sub limitele normale
TAHICARDIE: cresterea pulsului peste limitele normale
Puls FILIFORM: slab abia perceptibil intalnit in hemoragii masive (pulsul creste in acelsi timp este abia perceptibil)
Puls ASIMETRIC: volum diferit al pulsului la artere simetrice
Puls ARITMIC: pauze inegale intre pulsatii
Tensiune Sistolica: TAM- tensiune arteriala maxima data de primul zgomot arterial
Tensiune Diastolica: TAm- tensiune arteriala minima data de ultimul zgomot arterial
HIPERTENSIUNE: cresterea TA peste valorile normale
HIPOTENSIUNE: scaderea TA sub valorile normale

Raspunsuri I : Nevoia de a avea o buna temperatura


  1. Lectia: Nevoia de a avea o buna temperatura
    • Tehnica de inregistrare a temperaturii
Temperatura se masoara de 2 ori pe zi. Cea de dimineata se numeste MATINALA iar cea luata seara VESPERALA. Temperatura se inregistreaza in cavitati inchise sau semiinchise:


In plica axiala:
Pacientul poate sta in pozite decubit lateral, decubit dorsal sau sezand. Ridicam bratul si stergem axila deoarece umiditatea influenteaza corectitudinea inregistrarii. Pozitionam termometrul cu rezervorul de mercur axilar central  apropiind bratul de corp. La copii si la pacientii adinamici sau agitati asistenta va mentine aceasta pozitie pe timpul inregistrarii. Durata aproximativa este de 10 minute pentru termometrele maximale (cu mercur)


In plica inghinala:
Pacientul va sta in decubit lateral. Pozitionam termometrul si flectam coapsa pe bazin.


In cavitatea bucala:
SE EVITA in cazul afectiunilor cavitatilor bucale sau a cailor respiratorii superioare. CONTRAINDICAT la pacientii cu agitatie psihomotorie sau la copii. Cu 10-15 minute inainte de masurare pacientul nu va consuma lichide/alimente calde/reci si nu va fuma. Se introduce termometrul in cavitatea bucala sublingual sau lateral exter fata de arcada dentara. Durata aproximativa: 5 minute.


Inregistrarea rectala:
Contraindicata in afectiuni ale rectului sau la pacientii agitati.Se inregistreaza de astfel de regula la copii. Pozitia este de decubit lateral cu semiflexia membrelor inferioare sau in decubit dorsal cu picioarele usor ridicate si genunchii flectati. Vom lubrifia termometrul si il vom introduce in rect cu miscari blande circulare. Durata masrurarii este de 5 minute timp in care asistenta va mentine termometrul .

Inregistrarea vaginala:
Contraindicata in afectiuniale aparatului genital. Este de folos femeilor pentru stabilirea perioadei de ovulatie Temperatura inregistrata rectal si vaginal este mai mare decat cea axilala cu 0.5 grade.

    • Notarea temperaturii:
Se noteaza in foaia de temperatura sub forma de grafic cu culoare albastra.
36,37...etc sunt reprezentate intodeauna la linia de jos care e putin ingrosata. Fiecare linie transversala care urmeaza apoi corespunde pentru 2 subdiviziuni de grad.

    • Pastrarea termometrelor:
Dupa utilizare va fi spalat sub jet de apa apoi vor fi pastrate in solutii dezinfectante: cloramina 0.5/1 % fiind submerjate (in solutie) 2/3 din lungimea acestora

    • Tipuri de febra (manifestari de dependenta)
37-38 grade - Subfebrilitate
38-39 grade - febra moderata
39-40 grade - febra ridicata
peste 40 de grade - Hiperpirexie

Raspunsurile sunt in lucru...urmeaza postari in seara asta si cu celelalte subiecte







miercuri, 15 februarie 2012

Subiecte colocviu 22 februarie


  1. Lectia: Nevoia de a avea o buna temperatura:
    • tehnici de inregistrare a temperaturii
    • notarea in foaia de temperatura
    • tipuri de febra (manifestarile de dependenta: subfebrilitate, febra moderata, febra ridicata, hiperpirexie)
  2. Lectia: Circulatia
    • tehnici de inregistrare a pulsului si a tensiunii
    • notarea in foaia de temperatura a pulsului si a tensiunii
    • valorile normale la puls si tensiune
    • Definitii ale termenilor: bradicardie, tahicardie, puls filiform, puls aritmic, puls asimetric, tensiunea sistolica/diastolica(tensiunea mare si mica). hipotensiune, hipertensiune.
  3. Lectia: Nevoia de a manca si a bea
    • Alimentatia artificiala (prin sonda si aici cere si introducerea sondei, alimentatia prin clisma si parenterala-prin perfuzii)
  4. Lectia: Nevoia de a respira
    • tehnici de inregistrare a respiratiei
    • notarea in foaia de temperatura
    • valorile normale ale respiratiei
    • Definitii ale termenilor: dispnee, bradipnee, tahipnee, hemoptizie
  5. Lectia: Nevoia de a se misca
    • pozitiile pacientului: Ortostatism, Clinostatism(si aici sa se stie decubitele), Sezand, trendelenburg, ginecologice, afectiuni care impun pozitia pacientului pe targa in timpul transportului
  6. Lectia: Nevoia de a elimina
    •  manifestari de dependenta: polakiuria, nicturia, disurie, hematurie, anurie, oligurie, poliurie
    • edeme
    • glob vezical
    • incontinenta urinara si de fecale: enurezis, diaree
    • constipatie 
    • notarea scaunelor in foaia de temperatura
    • examene:examen simplu de urina, urocultura, examenul de 24 de ore
    • diureza
    • notarea diurezei
    • sondajele vezicale la barbat si femeie
    • Definitii ale termenilor: amenoree, dismenoree, metroragia, menoragia, leucoree patologica, diaforeza, expectoratia (hemoptizia, vomica) 
  7. Definitii ale diferitelor hemoragii:
    1. epistaxis: hemoragia nazala
    2. hematemeza: varsatura cu sange partial digerat  cu aspectul zatului de cafea
    3. melena: scaun negru ca pacura moale si lucios intalnit in hemoragiil digestive superioare
    4. hemoptizie:expectoratie brutala sangvinolenta cu aspect aerat, spumos, cu o culoare rosie vie
    5. rectoragia: scaun amestecat cu sange proaspat rosu intalnit in hemoragii digestive inferioare 
    6. hematurie: prezenta sangelui in urina (macroscopica -se vede cu ochiul liber- sau microscopica)
    7. metroragie: scurgerea de sange in afara ciclurilor regulate (hemoragii genitale)



Aici sunt subiectele...o sa postez si raspunsurile zilele astea daca le vreti si daca cineva stie ca mai este ceva de adaugat astept propuneri si completari:)