joi, 31 mai 2012

BIOFIZICA 25.05.2012




                SPIROMETRIA
     E o metoda simpla pentru studiul ventilatiei pulmonare prin inregistrarea volumului de aer deplasat spre interiorul resprespectiveeriorul plamanilor; aparatul se numeste spirometru.
     Exista 4 volume pulmonare diferite care adunate reprezinta volumul maxim pe care il poate atinge expansiunea pulmonara.
1.       Volumul curent (VC) = volumul de aer inspiratsi expirat in timpul respiratiei normal; in medie e egal cu 500 ml
2.       Volumul inspirator de rezerva (VIR) = e un volum suplimentar de aer care poate fi inspirit peste VC egal cu 1500 ml
3.       Volumul expirator de rezerva(VER) = reprezinta cantitatea suplimentara de aer care poate fi expirata in urma unei expiratii fortate, dupa expiratia unui VC egal cu 1500 ml
4.       Volumul residual (VR) = e volumul de aer care ramane in plamani chiar si dupa o expiratie fortata egala cu 1500 ml. Capacitatile pulmonare sunt sume de 2 sau mai multe volume pulmonare.

a)      Capacitatea inspiratorie : e suma dintre VC si VIR care va fi de 2000 ml
* Reprezinta cantitatea de aer pe care o persoana o poate respira pornind de la nivelul expirator normal pana la distensia maxima a plamanilor.
        b)   Capacitatea reziduala functionala : e egala cu suma dintre VER plus VR care e egal cu 3000 ml
        c)    Capacitatea vitala : e egala cu suma dintre VIR plus volumul current (500 ml) si plus VER (1500 ml) care e egal cu 3500 ml
* Reprezinta volumul maxim de aer pe care o persoana il poate scoate din plamani dupa ce a avut o inspiratie maxima
         d)    Capacitatea pulmonara totala : egala cu CV plus VR egal cu 5000 ml
* cu exceptia Vr celelalte volume pulmonare se masoara spirometric

               Minut-volum respirator sau debitul respirator
     E cantitatea totala de aer deplasata n arborele respirator in fiecare minut si e egal cu VC x frecventa despiratiei, adica 500 x 18 resp/min = 9000
* In diferite conditii fiziologice si patologice , aceste valori se pot modifica foarte mult.

BIOFIZICA 18.05.2012




                    ECOGRAFIA FETALA

      Inca de la introducerea sa in medicina, in anii 50, ecografia s-a dovedit a fi o investigatie neinvaziva, nedureroasa pentru mama si fat, precisa si accesibila din punct de vedere  financiar, devenind astazi un examen indispensabil in practica obstetricala ; e o componenta esentiala in urmarirea prenatala pentru depistarea bolilor cu risc crescut.
      Examinarea in timp real permite atat aprecierea dimensiunilor embrionului si fatului (biometrie fetala), cat si a morfologiei acestuia si a anexelor fetale: lichid amniotic, placenta, cordon ombilical.
      In practica obstetricala, examenul ecografic de rutina se practica la anumite varste gestationare (in cazul evolutiei normale)
1.       Prima ecografie (la 7 saptamani) are urmatoarele roluri :
-         - De aconfirma sarcina
-          -Sa excluda o sarcina extrauterina (sarcina ectopica)
-          -Diagnosticul unei sarcini multiple
-          -De a confirma viabilitatea sarcinii
-          -Stabileste varsta sarcinii si data probabila a nasterii
Sacul gestational se poate observa cel mai precoce prin ecografia transvaginala la 4 saptamani si jumatate, iar embrionul la 5 saptamani si jumatate
2.       A 2-a ecografie se practica la 12-14 saptamani de amenoree
-          Pt depistarea sindromului Down : prin masurarea translucentei nucale si a osului nazal
3.       A 3-a ecografie la 18-22 saptamani: se numeste ecografie de morfologie fetala:
-          Prezenta sau absenta malformatiilor fetale->se stabileste si sexul fatului
4.       A 4-a ecografie se efectueaza la 34-36 saptamani:
-          Evalueaza marimea si greutatea fatului, pozitia lui, maturarea placente(imbatranirea placentei), prezentatia fatului si eventualele semen de suferinta fetala.
         Examenul ecografic trebuie efectuat in plus ,ori de cate ori e necesar  in cazul suspiciunii diverselor patologii ale sarcinii:
-          -Cand mama sangereaza pe cale vaginala in sarcina mica
-          -In intarzierea de crestere a fatului
-          -Prezenta unor malformatii fetale: hidrocefalie, anencefalie
-          -Anomalii ale placentei: placenta Praevia
-          -Anomalii ale lichidului amniotic(polihidramios,poligohidramios)
-          -Mobilitatea fetala si confirmarea mortii intrauterine fetale
-          Ecografia e deasemenea o componenta in cadrul altor investigatii folosite pt diagnosticul prenatal: amniocenteza.

miercuri, 23 mai 2012

SOCIOLOGIE 21.05.2012




CERCETAREA SOCIOLOGICA
Etapele cercetarii sociologice
Consideram ca orice investigatie sociologica porneste de la 3 etape mari si anume:
-pregatirea cercetarii,
-culegerea informatiilor,
-valorificarea informatiilor obtinute prin metode si tehnici specifice de prelucrare
Exista mai multi pasi care trebuiesc realizati in etapa de pregatire  a cercetarii  iar acestia sunt:
1. Elaborarea proiectului de cercetare
Este faza in care se alege tema cercetarii iar apoi se stabilesc obiectivele si scopurile cercetarii.
2. Studierea bibliografiei
Aceasta faza permite usurarea muncii sociologului din urmatoarele perspective:
-utilizarea unor scheme si teorii explicative a caror validitate a fost testata
-folosirea unor ipoteze de lucru rezultate dintr-o cunoastere in prealabil a domeniului studiat.
-aplicarea unor metode, instrumente sau procedee care au condus deja la rezultate consistente in domeniul respectiv
Studierea bibliografiei serveste constituirii codului teoretic necesar pentru activitatea ulterioara.
3. Precizarea conceptelor
Intotdeauna este bine sa se foloseasca  un limbaj curent si in termeni clari
4. Operationalizarea conceptelor
Este un ansamblu de operatii prin care insusirile definitorii ale notiunilor  pot fi identificate sau masurate
5. Stabilirea ipotezelor de lucru
O ipoteza este un enunt referitor la relatia dintre 2 sau mai multe fenomene, ipoteza este deci o explicatie plauzibila care devine teorie  daca cercetarea o confirma.
6. Alegerea metodelor si tehnicilor
Termenul de metoda are 2 sensuri si anume:
-in sens larg metoda este o modalitate generala, o cale de abordare a realitatii, un principiu fundamental care ghideaza intreaga desfasurare a unei cercetari
-in sens restrans metoda este modalitatea efectiva de investigare a realitatii (ex: ancheta, observatia, interviul)
Tehnicile sunt operatiile concrete de inregistrare si manipulare a faptelor iar procedeele desemneaza de regula operatia de prelucrare a datelor unei cercetari
7. Construirea instrumentelor de lucru
Instrumentul este acela care concentreaza si concretizeaza o anumita metoda (ex: chestionarul si testul)
Orice instrument sociologic trebuie sa indeplineasca 2 cerinte fundamentale si anume:
-validitatea: proprietatea instrumentului de a dezvalui cercetatorului ceea ce acesta urmareste sa obtina prin cercetarea sa ajutandu-l  sa masoare exact ceea ce isi propune
-fidelitatea: capacitatea unui instrument de a reda in mod constant anumite insusiri specifice fenomenului studiat repetand masurarea unui fenomen neschimbat cu ajutorul fidelitatii instrumentului; se va obtine acelasi rezultat
8. Delimitarea esantionului
Alegerea unui esantion se foloseste in situatiile in care populatia este extinsa si nu este posibil si nici eficient sa se studieze in totalitatea sa. O subpopulatie aleasa cu grija pe baza unor principii statistice pentru a fi reprezentativa poate inlocui in bune conditii cercetarea intregii populatii. Partea din populatie aleasa pentru cercetare se va numi esantion. Alegerea unui esantion reprezentativ este una din cele mai serioase probleme ale unei cercetari
9. Organizarea actiunii practice
Cercetarile se efectueaza adesea cu personal numeros, pe teritorii extinse si in timp indelungat.
Organizarea unei asemenea actiuni complexe trebuie sa surprinda urmatoarele aspecte
-planificarea riguroasa in timp a desfasurarii studiului
-estimarea costurilor si asigurarea resurselor financiare si materiale
-organizarea muncii in cadrul echipei de cercetare si stabilirea responsabilitatilor fiecarui membru
-rezolvarea problemelor legate de conditiile de existenta si de lucru in teren
-programarea aspectelor care tin de cercetarea propriu-zisa
 
  Chestionarul sociologic in anchete si sondaje
Cu ajutorul chestionarului se realizeaza culegerea datelor in anchete. El va cuprinde o serie de intrebari care urmeaza a fi adresate oamenilor care formeaza esanionul de testare.
Reguli de formulare a intrebarilor
1. Cum trebuie sa fie intrebarile?
Intrebarile care formeaza chestionarul trebuie sa fie simple, clare, concise, si sa aiba un cadru de referinta precis
2. Cum nu ar trebui sa fie intrebarile care formeaza un chestionar?
Intrebarile nu trebuie sa fie prea lungi, sa nu sugereze un anumit tip de raspuns din partea oamenilor, sa nu creeze neintelegeri de continut si sa nu contina cuvinte vagi sau imprecise.

  Clasificarea chestionarelor si a intrebarilor
1. Dupa forma notarii raspunsurilor exista intrebari:
-inchise care prezinta un grad de libertate restrans permitand doar alegerea unui raspuns dinainte fixat
-intrebari deschise permit un raspuns detaliat
-intrebari mixte
2. Dupa continut avem intrebari:
-factuale cu privire la varsta, profesie, stare civila etc.
-de opinie prin intermediul lor se pot solicita pareri ale subiectilor cu privire la o gama larga de fapte sociale incepand cu cele obisnuite, banale si terminand cu cele mai importante probleme ale vietii economice politice sociale si culturale
3. Dupa modelul de aplicare avem chestionare:
-autoadministrate: inregistrarea raspunsurilor se face chiar de catre persoana testata
-administrate: chestionare aplicate de catre o persoana din echipa de cercetare (sunt cele mai eficiente dar si cele mai costisitoare)

  Structura chestionarelor
Respectarea cerintelor are in vedere incalzirea relatiei dintre operatorul de ancheta si subiect prin intrebari introductive usoare si aparent neutre care sa nu-l oboseasca sau indispuna pentru inceput pe subiect.
Clasificarea intrebarilor dupa rol si pozitie:
-intrebari introductive (nume, varsta, studii etc)
-intrebari care privesc continutul propriu-zis al temei pe capitole
-intrebari de trecere care au rolul de a face trecerea de la un obiect al anchetei la altul
-intrebari filtre: au ca si scop selectarea subiectilor care urmeaza sa raspunda sau nu la un grup de intrebari
-intrebari de control: acestea urmaresc sa stabileasca gradul de cunoastere si de sinceritate a subiectului in legatura cu domeniul cercetarii
-intrebari bifurcate: separa raspunsurile in pro si contra dar nu opresc subiectii in a urma succesiunea intrebarilor
-intrebari de identificare: cu ajutorul lor se indentifica o serie de caracteristici personale ale subiectilor
In ce priveste dimensiunea chestionarului nu exista un numar optim sau un standard al intrebarilor.

  Esantionarea sau cercetarea selectiva
Interviul este un dialog fata in fata care urmareste aprofundarea unor aspecte printr-o discutie relativ libera.
Interviul medical sau clinic urmareste stabilirea unui diagnostic adecvat eliberarea bolnavului de obsesii generate de boala  si prescrierea unui tratament

  Tipurile interviului sociologic
In cadrul anchetelor sociale se pot aplica mai multe tipuri de interviu iar clasificarea lor depinde de un ansamblu de factori si cerinte cum ar fi:
-obiectivele studiului;
-volumul de informatii colectate;
-numarul persoanelor care au fost intervievate
-etapa in care se afla cercetarea
Clasificare:
a) Dupa gradul de structurare al intrebarilor avem interviu structurat, interviu semistructurat si interviu nestructurat
b) Dupa obiective, teluri si etape avem interviu clinic, interviu de angajare, interviu de profunzime
c) Dupa numarul de persoane intervievate avem interviu individual si interviu de grup
d) Dupa calitatea intervievatilor avem interviu cu personalitati, interviu cu specialisti si interviu cu oamenii de rand sau populatia

  Reguli de aplicare
Datorita faptului ca interviul este o relatie informativa libera intre subiectul intervievat si operatorul de ancheta acesta din urma, este necesar sa posede calitati si deprinderi privind relatiile cu oamenii pentru a castiga increderea acestora
Datorita acestor exigente este necesara formarea personalitatii operatorului si respectarea unor reguli in ce priveste interviul si anume:
-un bun operator trebuie sa dispuna de un capital cultural bun si diversificat pentru a fi un bun partener de discutie in orice domeniu
-cunoasterea psihologiei oamenilor constituie o alta conditie de reusita a interviului
-operatorul de interviu trebuie sa fie politicos, amabil, rabdator si rezistent la stres
-conduita operatorului in timpul interviului trebuie sa fie interesata si in acelasi timp neutra in raport cu manifestarile subiectului
-dupa intrarea in contact cu subiectul care va fi anchetat operatorul ii explica scopul interviului iar apoi incepe sa puna intrebarile; daca raspunsul intarzie sa apara sau se formuleaza cu greutate atunci operatorul poate interveni pentru a explica mai pe larg intrebarile dar nu pentru a sugera un raspuns  sau a-l ajuta pe subiect  in formularea unuia
-tinuta sobra si infatisarea exterioara a operatorului de ancheta poate influenta in mod pozitiv relatia sa cu subiectii
-este foarte important ca operatorul sa prezinte si o tinuta morala ex: sinceritate si punctualitate
-perseverenta, rezistenta psihica si tenacitatea sunt alte trasaturi necesare pentru operatorul de ancheta

EMBRIOLOGIE 21.05.2012




MALFORMATII CONGENITALE ALE NOU NASCUTULUI

Fisura Palatina (palato-schizis)
Prezenta unei fisuri in palatul moale sau in palatul dur, cavitatea bucala comunicand cu fosele nazale reprezinta fisura palatina. Fisura palatina se asociaza adesea cu fisura labiala dar poate fi si unica. Toate gradele de fisura palatina pot fi prezente. Fisura palatina poate interesa numai palatul moale sau se poate extinde spre nas/narine interesand si palatul dur si maxilarul. Anomalia poate fi unilaterala sau bilaterala. Despicatura palatina se poate imparti in 4 tipuri in functie de extinderea anatomica a anomaliei.
1. Despicatura intereseaza palatul moale
2. Despicatura unilaterala a palatului moale si a palatului dur
3. Despicatura unilaterala a palatului moale si dur si a marginii dure alveolare
4. Despicatura dubla bilaterala a palatului si a marginii alveolare dure. Cavitatea nazala comunicand cu cavitatea bucala duce la o alimentatie dificila la acesti copii malformati ceea ce necesita o mai mare atentie: copiii se vor plasa in pozitie sezanda impiedicand scurgerea alimentelor prin nas. Pericolul mare este aspirarea  laptelui in plaman. Se va introduce o alimentatie semisolida sau chiar solida mai devreme.
Din punct de vedere genetic ambele anomalii par a avea un oarecare caracter familial. Experientele pe animale au demonstrat ca modificari in dieta, administrarea de medicamente si diverse stresuri aplicate la femeile gravide pot produce asemenea anomalii, insa la om aceste experiente nu prea au aplicabilitate.
Incidenta despicaturii palatine  este de 2 ori mai frecventa la fete decat la baieti. Iar pe serii foarte mari s-a constatat ca fisura labiala apare la baieti. Incidenta despicaturii labiale este de 1 la 1000 nou nascuti iar despicatura palatina izolata este de 1 la 2500 nou nascuti.
Tratament
Dupa parerea pediatrilor corectarea chirurgicala a fisurii labiale trebuie facuta in primele 2 saptamani de viata. La prematuri se poate face mai tarziu cand au ajuns la greutatea corespunzatoare si hemoglobina revine la normal. La copii sanatosi din alte puncte de vedere se poate efectua operatia chiar in primele 48h.
Unii chirurgi prefera uneori sa astepte 1-2 luni inainte de operatie.
Operatia pentru despicatura palatina se indica a fi facuta la 18 luni. In aceste cazuri se fac mai multe operatii in etape si este necesara colaborarea dintre mai multi specialisti stomatologi pentru a reusi operatia atat din punct de vedere estetic cat mai ales functional. La acesti bolnavi se asocieaza frecvent infectii ale sinusurilor para-nazale, hipertrofia amigdalelor cu polipi adenoizi si otita medie.
Pentru acest motiv se va face intotdeauna un tratament adecvat unei infectii.
Este necesara o colaborare stransa intre parintii copilului bolnav si medic. Reusita operatiei este foarte importanta deoarece de multe ori acesti copii se considera inferiori colegilor lor.

Omfalocel=hernia in interiorul cordonului ombilical.
Aceasta anomalie este rara dar foarte serioasa constand in hernierea viscerelor  abdominale prin baza cordonului ombilical
Masa viscerala herniata este acoperita de o membrana care consta din unirea peritoneului cu membrana amniotica  ce se deosebeste de hernia ombilicala propriu-zisa prin faptul ca nu este acoperita de tegument. Masa herniala este variabila ca dimensiuni. Ea poate fi foarte mare cuprinzand uneori aproape tot continutul abdominal. Dar uneori defectul poate fi mai mic depasind cu putin 2 cm.
Tratamentul imediat consta in acoperirea masei herniate cu o compresa imbibata in ser fiziologic caldut deoarece invelisul subtire se usuca si se rupe repede ducand la infectii grave si deces, de aceea interventia chirurgicala trebuie facuta de urgenta. Cand omfalocelul este mic rezolvarea chirurgicala este usoara constand in rezectia sacului introducerea continutului herniei in cavitatea abdominala si repararea peretelui abdominal.  Herniile mari pot  contine in sac chiar si ficatul acestea fiind mai greu de operat

Gastroschizisul=anomalie prin defect al peretelui abdominal localizat in alt punct decat ombilicul.
Cordonul ombilical este normal inserat iar organele abdominale hernieaza printr-un alt loc fata de cordonul ombilical. Aceasta leziune se trateaza usor chirugical utilizand material sintetic cu care se sutureaza peritoneul si defectele peretelui abdominal.

Subiecte test 28.05.2012 Semiologie


Subiecte test 28.05.2012 Semiologie
1.Tipurile de dispnee
2.Tusea: clasificare si descrieti tusea uscata/umeda
3. Expectoratia: definitie si exemple in aspectul sputei si bolile in care apare
4. Hemoptizia: unde apare in bolile aparatului respirator; ex:TBC, cancer bronho pulmonar etc....
5. De cate tipuri poate fi durerea toracica? Descrieti una dintre ele
6. Starea de nutritie: supraponderea si obezitatea. Enumerati factorii de risc care intervin in cazul obezitatii : fizic psihici etc....
7. Cauzele starii de slabire: carente de aport,vitamine, exces de consum etc... (de enumerat toate 7 plus exemple unde se intalnesc)

SEMIOLOGIE 21.05.2012




4. Dispneea reprezinta o respiratie dificila care se poate traduce printr-o sete imperioasa de aer iar obiectiv se manifesta prin miscari respiratorii mai mult sau mai putin fortate executate cu dificultate. Prin modificarile miscarilor respiratorii urmarim amplitudinea , frecventa, ritmul si durata lor
Dispneea poate sa apara si la persoane sanatoase in conditiile unui efort excesiv sau a lipsei de antrenament.
Anamneza este cea care permite aprecierea corecta a dispneii
Dispneea poate fi un simptom dominant, izolat sau de insotire . Poate sa apara in boli respiratorii, boli cardio-vasculare, hematologice, metabolice si nervoase. Debutul poate fi acut (paroxistic) in criza de astm bronsic sau lent cu evolutie progresiva in emfizemul pulmonar
Tipuri de dispnee:
a. In functie de frecventa respiratiilor pe minut avem:
-Tahipnee(polipnee): accelerarea frecventelor respiratorii
-Bradipnee: rarirea frecventei miscarilor respiratorii
Frecventa normala: 16-18/min
b. In functie de amplitudinea miscarilor respiratorii avem:
-Hiperpnee: amplitudine crescuta
-Hipopnee: amplitudine scazuta
c. In functie de faza respiratiei avem:
-Inspiratorie
-Expiratorie
-Mixta
d. Dispnee cu modificarea ritmului respirator:
-Dispnee Cheyne-Stokes
-Dispnee Kussmaul
-Dispnee Biot
e. In functie de conditiile de producere avem:
-dispnee de efort in boli cardiovasculare, insuficienta inimii stangi
-dispnee de decubit/repaus in boli cardiocirculatorii
f. Forme in raport cu manifestarea in timp
-dispnee paroxistica: setea de aer apare brusc in mod special noapte in astm bornsic/cardiac
-dispnee vesperala: apare searain insuficienta ventriculara stanga boli circulatorii etc
-dispnee cu evolutie lenta  in emfizem pulmonar, tumori
 Dispneea cu accelerarea frecventei respiratorii
Polipneea poate fi fiziologica in cazul emotiilor, eforturilor fizice mari sau patologica. Polipneea patologica prezinta numeroase cauze: boli ale aparatului respirator care scad amplitudinea miscarilor respiratorii (fracturi costale, spondilita anchilozanta), boli ale aparatului respirator care micsoreaza suprafata respiratorie a plamanilor (pneumonii, pleurezii, edem pulmonar) boli cardiovasculare, boli febrile
 Dispneea cu rarirea frecventei respiratorii:
Bradipnee respiratorie care poate fi inspiratorie, expiratorie sau mixta. Bradipnee respiratorie este determinata de micsorarea considerabila a calibrului cailor respiratorii superioare (corpi straini intrabronsici, paralizia corzilor vocale, edemul glotei, tumori laringiene) aceasta forma de dispnee poate obliga bolnavul sa ia pozitia de ortopnee  ca urmare  a intrarii in functie muschilor respiratori
Bradipneea inspiratorie apare datorita unui obstacol care impiedica expulzarea aerului intra-pulmonar, obstacol situat la nivelul bronhiolelor. Expirul este prelungit insotit de un zgomot suierator numit wheezing.
Cauzele care genereaza bradipnee expiratorie: astmul bronsic in criza, bronsita cronica obstructiva si emfizem pulmonar.
Dispnee mixta Inspiratorie si expiratorie se observa in bolile traheei in tumori intrinseci sau extrinseci.
Dispneea cu modificarea ritmului respirator:
Ritmul respirator normal, este unoeri modificat. Poate fi variabil de la o examinare la alta sau se poate desfasura dupa un ritm special: cheyne stokes, etc.
Cheyne stokes: apare prin cicluri respiratorii in care respiratia devine din ce in ce mai frecventa pana atinge un nivel maxim dupa care miscarile respiratorii devin mai rare  pana la instalarea unei perioade de apnee cu durata de 15-20 secunde dupa care ciclul se reia. in ateroscleroze cerebrale, tumori cerebrale, meningita etc.
Kussmaul: este o bradipnee in care respiratia se desfasoara in 4 timpi:
-inspiratie profunda si zgomotoasa
-pauza
-expiratie prelungita
-ciclul se reia
 Apare in acidoza diabetica, ciroze, coma uremica
Biot: apar respiratii de amplitudine egala care alterneaza cu perioade de apnee. Este considera o respiratie pre-terminala. Cauze: meningite, tumori cerebrale.
5. Durerea toracica
Apare la nivelul peretelui toracic si poate tine de suferinta urmatoarelor structuri:
-peretele toracic
-coloana vertebrala
-maduva spinarii
a. Dureri toarcice de cauza parietala apar in: zona zoster(Aciclovir dat pe cale orala si unguent ajuta la vindecare), celulita (proces inflamator a tesutului celular subcutanat), miozite inflamatia muschilor striati, nevralgie intercostala, neoplasme osoase,
b. Dureri toracice de cauza vertebro-neurale (pot aparea in spondiloza, hernia de disc, cancer vertebral)
c. Dureri toracice conditionate de bolile aparatului respirator.
Durerea retro-sternala se constata in traheita acuta si este descrisa ca o senzatie de arsura fiind accentuata in timpul tusei. Durerile toracice de intensitate mare aparute in bolile pleuro-pulmonare sunt numite junghi toracic
Caracterele junghiului toracic pot sa apara in pleurezia seaca, in pleurita diafragmatica junghiul este violent, in pleurita interlobulara junghiul are un traiect in esarfa, in pleurezia purulenta junghiul este intens si persista dupa formarea colectiei.
d. Dureri toracice conditionate de suferinta cardio-vasculara
Cardiopatie ischemica dureroasa, angina pectorala, infarct miocardic, pericarditele au ca manifestare dominanta durerea precordiala sau retrosternala
e. Dureri toracice in cazul afectiunilor esofagiene
Diverticuli esofagieni, cancer esofagian care evolueaza cu durere retrosternala insotite de tulburari de deglutitie
f. Dureri toracice in durerile mediastinale si adenopatiile
Pot determinate dureri toracice insotite de cianoza si edem pelerina
g. Dureri toracice de origine abdominala
Abcese subfrenice(dedesubtul anumitor organe), tumori, litiaza biliara, hernie hiatala, pancreatite, pot determina dureri pe suprafata toracelui dureri care pot fi insotite de manifestari digestive: greata, voma etc.

Aparatul cardio-ciruclator
Palpitatiile

SEMIOLOGIE 14.05.2012




APARATUL RESPIRATOR
1. Tusea= un act reflex care consta in una sau mai multe expiratii explozive ce au ca rezultat expulzarea aerului intra-pulmonar insotit de unele secretii patologice precum si de corpi straini patrunsi accidentali in caile aeriene.
Centrul tusei se afla in bulb fiind reprezentat de nucleu senzitiv al vagului.
El poate fi influentat si de impulsurile care vin de la cortex. Este de 4 feluri:
a) tusea umeda sau productiva este insotita de expectoratie si apare in bolile aparatului respirator ce evolueaza cu exudat bronho-alveolar(bronhopenumonie, pneumonie, TBC pulmonar, abces pulmonar)
Este mai frecventa dimineata deoarece secretiile endobronsice acumulate in cursul noptii sunt mai accentuate. Dimineata bolnavul isi face toaleta bronhica. Tusea productiva este considerata ca o tuse utila deoarece favorizeaza indepartarea secretiilor patologice din arborele bronsic.
b) Tusea uscata/seaca
Nu este urmata de expectoratie, apare in laringita acuta, faza initiala a bronsitelor acute , a TBC pulmonare, in cancere bronhopulmonare, in tumori mediastinale.
Inhalare accidentala de corpi straini la copii.
Forme particulare:
-tusea afona: in neoplasm laringian
-tusea bitonala: alcatuita din 2 zgomote: glotic si bronsic. Apare in paralizia unilaterala de corzi vocale
c) Tusea cantatoare
Caracterul tusei convulsive, este prelungita si zgomotoasa. Accesele de tuse pot genera uneori varsaturi
d) Tusea emetizanta
Apare in TBC si in tusea convulsiva.
Accidente ale tusei:
-rupturi vasculare si aparitia de hemoragii
-pneumotorace spontan
-pierderea involuntara de urina la varstinici
Tusea favorizeaza aparitia accidentelor amintite precum si infectia intra-familiala
2. Expectoratia
Eliminarea in cursul tusei a secretiei patologice ce provin din arborele traheo-bronsic si din teritoriul pulmonar. Produsul expectoratiei il constituie sputa
Sputa are o deosebita importanta semiologica:
-ea ofera informatii asupra bolii care a generat-o
-se afirma ca uneori bolnavul "isi scuipa diagnosticul"
-sputa trebuie examinata macroscopic, microscopic si bacteriologic
-sputa va fi stransa intr-un recipient de sticla pe parcursul a 24h
Examenul macroscopic al sputei se refera la cantitate, aspect, culoare, miros
Sputa poate fi:
-abundenta
-redusa
Sputa abundenta se observa in bronsiectazie, abces pulmonar, TBC pulmonar
Sputa redusa apare in traheobronsite acute , bronsita cronica si astm bornsic
Aspectul sputei conditionat de aeratie, consistenta, transparenta,poate diferentia urmatoarele tipuri:
a) Sputa mucoasa: mucus
Se observa in bronsite acute, astm bronsic, in unele forme de TBC pulmonar
In astmul bronsic, mucusul formeaza uneori mici dopuri opalescente (transparente) comparate cu perlele (sputa perlata) sau comparata cu niste filamente spiraliforme (spiralele lui Cuschman)
b) Sputa muco-purulenta:
Are culoare alb-galbuie sau verzuie
Apare in bronsite cronice, bronsiectazie, TBC pulmonar
c) Sputa purulenta: puroi
Are culoare galben-verzuie, apare in abces pulmonar, bronsiectazie si TBC cavitar
d) Sputa seroasa:
Seamana cu albusul de ou batut si se intalneste in edemul pulmonar acut (EPA)
e) Sputa sero-muculenta
Caracterizeaza bronsiectazia si colectata se sedimenteaza in 4 straturi:
-spumos
-seros
-muco-purulent
-purulent
f) Sputa pseudo-membranoasa
Apare in difterie si in bronsita cronica pseudo-membranoasa
g) Sputa sangvinolenta: sange/ hemoptoica
Apare in pneumonia franca-lombara, EPA, cancerul pulmonar
Culoare sputei:
-poate fi albicioasa (sputa mucoasa),
-galben verzuie (purulnta)
-alb-rozacee (sputa seroasa)
-rosie (hemoptoica)
Uneori sputa poate sa fie ruginie sau caramizie in pneumonia pneumococica
-Sputa poate fi de culoarea coacazei in cancer pulmonar.
-Sputa bruna-murdara fetida in gangrena pulmonara
-Sputa galben-verzuie la bolnavii icterici care prezinta afectiuni bronho-pulmonare
Mirosul sputei
-este fetid (putregai) in supuratii pulmonare, A.P.,
-este respingator din cauza intensitatii mari a fetilitatii in gangrena pulmonara
3. Hemoptizia
Expectoratie alcatuita din sange rosu aprins spumos si aerat, rutilant
Pacientii acuza senzatia de cadura retro-spectala si de gadilatura laringiana dupa care apare tusea si expectoratia de sange
Simptomatologia hemoptiziei depinde de cantitatea de sange expectorata
Hemoptiziile masive pot duce la moarte rapida prin asfixie sau colaps
Hemoptiziile medii apar cu ameteli, cefalee, lipotimie, tahicardie, paloare, transpiratii reci, dispnee si anxietate
Factorii care favorizeaza hemoptizia
-efortul fizic si intelectual
-modificari bruste ale presiunii atmosferice
Hemoptizia se datoreaza
-ulceratiei sau rupturii unui vas  la suprafata alveolelor sau poate mucoasei bronsice
-poate fi diferentiata de alte sangerari: gingivoragia, stomatoragia, epistaxis anterior sau posterioara, hematemeza-varsaturi cu sange
 Hemoptizia poate sa apara in cadrul bolilor din aparatul respirator si anume: TBC cancer bronho-pulmonar, abces pulomnar, gangrena pulmonara, chisturi hidatic pulmonar si infarctul pulmonar, traumatisme toracice
ALte cauze de hemoptizie:
-HTA in anevrism aortic fisurat sau rupt si deschis in caile respiratorii, poli-arterite-nodoase

luni, 14 mai 2012

MICROBIOLOGIE 03.05.2012


FAMILIA MARE A BACTERIACEEI
Genul Shegela
Exista specii:
-S. Dizenteriae
-S. Flexneri
-S. Boyai
-S. Sonnei
Sunt bacterii inalt patogene cu habitat strict uman prezente la bolnavi sau sanatosi fiind localizate la nivelul colonului sigmoid. Sunt agenti cauzatori de dizenterie bacteriana (mai exista o dizenterie parazitologica produsa de Amuerba). Contaminarea se face pe cale fecal-orala. Mustele sunt cei mai importanti vectori.
Are trei simptome caracteristice:
-scaune muco-purulente si sangvinolente
-colici sau crampe abdominale
-tenesme care sunt senzatii de defecatie la nivelul anusului
In zona noastra cele mai frecvente imbolnaviri sunt cu flexneri si sonnei. Shegela Dizenteriae produce o toxina:
-sigha care este neurotoxica, enterotoxica, citrotoxica si face din aceasta specie sa fie cea mai patogena
Imunitatea in dizenterie are un caracter local la nivelul colonului cu o durata de 6-12 luni (la nivelul mucoasei intestinale apar imunoglobulinele A)
Exista un vaccin dizenteric viu "vadisem" cu un continut constituit din suspensii de bacili S flexneri care administrati oral dau o imunitate de 6-12 luni
Genul Yershinia
Doar 3 specii sunt de interes medical
-Y. Pestis care da ciuma: are ca rezervor de microbi principali rozatoarele de la care se transmite la om. Transmiterea interumana e neobisnuita dar apare in timpul epidemiilor cand se produce pesta pulmonara cand bolnavii elimina bacilii pe cale aerogena. De la locul intepaturii purecelui, germenii ajung la locul cel mai apropiat formand butonul pestos. Netratata mortalitatea e de 60-75%(se produce o inflamatie a ganglionilor, necroza lor si fistularizarea acestora).
-Y. Pseudotuberculosis: rezervorul natural-rozatoarele si pasarile salbatice de unde ajunge in sol/apa de unde rezulta contaminare orala.
-Y. Enterocolitica: porcul e una din sursele importante pentru om ca aliment contaminant. E o boala diareica cu adenita mezenterica.
Tulpina de Y. Pestis se izoleaza in laboratoare speciale (cu nivelul 3 de protectie)
Tratament de electie: Streptomicina, Gentamicina, Citrofloxacina etc.

CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR
Prima clasa: Penicilinele (au structuri lactamice):
-Penicilina
-Ampicilina
-Amoxicilina
-Oxacilina care e folosita in tratamentul pentru stafilococ(la care se mai da Meticulina si Vancomicina)
A 2-a clasa: Cefalosporinele
-peniciline de sinteze clasificate in 5 clase
-Cefalexim
-Ceftriaxon
-Ceftazidim
-Cefaloftin
-Cefadroxil
-Cefamandol
-Ceftraxin
A 3-a clasa: Macrolidele:
-Eritromicina (dureroasa pt stomac)
-Claritromicina
-Fazitromicina
A 4-a clasa: Aminoglicozidele:
-Gentamicina e injectabila 80mg/20ml si merge pe gram negativ
-Amikacina
-Streptomicina penru TBC
-Netilmicina pentru copii infestati cu gram negativ
A 5-a clasa: Antibiotice cu spectru larg
-Tetraciclina care nu se da celor sub 12 ani
-Doxicilina
-Cloramfenicol care da anemii
A 6-a clasa: Chinolone
-Ofloxacin
-Levofloxacin
-Norfloxacin
-Noxifloxacin
Inhibitori de lactamanza: sulbactami, tazobactami, acid clavulanic. Lactamazele sunt secretate de microbi ca sa distruga antibioticele care au o structura lactamica. Folosirea antibioticelor impreuna cu inhibitorii de lactamaza eludeaza apararea microbului prin lactamaza. Ex: Augmentin si Amoxiclav, Tazocin format din piperacilina si tazobactami

Escherichia Coli (E. Coli)
Este singura specie de tip a genului si este de interes medical.
Numarul lor/ unitate de volum in apa si alimente reprezinta indicele coli prin care se aprecieaza grade de poluare a apei, mediului si a alimentelor cu materii fecale
E. Coli face parte din flora normala a intestinului la om si animal. 80% din flora colonului e de E. Coli cu rol in sinteza unor vitamine din grupa B si K si contribuie la mentinerea echilibrului, la biocenoza si se mai gaseste la flora perianala, la femei si in cavitatea bucala.
Sunt cele mai frecvent izolate bacterii in laboratorul de bacteriologie. Dau infectii :
-laterale, intestinale
-extraenterale: infectii de tract urinar, septicemii, meningite neonatale, biliare, colecistul, respiratorii, ORL, geniale, nozocomiale
Infectiile enterale se produc cu 5 specii de E. Coli:
1. E. Coli enterotoxigene: secreta enterotoxine
2. E. Coli interoinvazivi (EIEC): penetreaza ca shegelele celulele intestinale pe care le distrug si dau un sindrom dizenteric cu scaune muco-purulente si sangvinolente.
3. E. Coli enteropatogene (ETEC): da diaree la copii sub 2 ani
4. E. Coli enterohemoragic: da colita hemoragica
5. E. Coli enteroaderent: da diaree la copiii din tari subdezvoltate sau slab dezvoltate si au miros acru de bors

Genul Proteus
Este foarte raspandit in natura mai ales unde exista materii in descompunere: gunoaie, carne alterata etc.
Sunt 2 specii de interes medical:
-P. Vulgaris
-P. Miravilis
Caracteristic proteusului este mirosul de putrefactie si fenomenul de catarare, invazie.
Valurile de expansiune lasa o linie de demarcatie de 2, 3 mm daca tulpinile sunt diferite (fenomenul dienes)
Proteusul produce ureaza care descompune ureea in dioxid de carbon si amoniac

Genul Klepsiela (imobila)
Este intalnita in componentele florei intestinale
Pe mediu de cultura solida dau colonii mari, mucoase, confluente deoarece sunt inconjurate de o capsula
Specii importante in patogeneza umana:
1.K. Pneumoniae
2.k. Ozenae da boala Ozena care este o afectiune cronica cu supuratii mucoase si fetide, insotite de atrofia mucoasei nazale ce duce la pierderea mirosului
3.K. Rinoscleromatis da rinita cronica hipertrofica cu leziuni granomatoase

TUBERCULOZA
Este data de microbul tuberculosis care este acid alcool rezistent , motiv pentru care nu se coloreaza gram ci se coloreaza numai la cald si nu pot fi decolorati. Denumirea de Bacil Acid Alcool Rezistent (BAAR)
Se numeste coloratia Ziehl-Nielsen si bacili apar rosii pe un fond albastru
Se cultiva numai pe medii complexe: Lowenstien-Jensen  care contine ou, glicerina, asparagina si verde malachit
Coloniile sunt rugoase, uscate, neregulate conopidiforme
Localizari: pulmonar, produsul recoltat: sputa, aspirat gastric, lichidul pleural, TBC osos, urinar, meningita TBC
Coloniile se formeaza in decurs de 2-4 saptamani si se verifica la 21, 30, 60 de zile
Tratamentul se face cu 3-4 medicamente odata pentru o perioada de 6-9 luni
Contactii sanatosi  se trateaza cu rifanticina 2 luni

Sifilisul
Genul se cheama Treponela
Este dat de specia Treponela Pallidum
Este un microb spiralat  din aceeasi clasa de spirochete facand parte si Borelia si Leptospira
Borelia da boala Lime daca capusa este infectata, boala se manifesta ca un eritem migrator care dispare dupa prima luna dupa care urmeaza o perioada asimptomatica putand aparea semne neurologice dupa ani de zile

Genul Pseudonomas
Spre deosebire de enterobacteriacee, desi se intalneste destul de frecvent este un bacil gram negativ oxidazopozitiv
Acest detaliu il diferentiaza de intreaga familie a enterobacteriaceelor
Este foarte caracteristic mirosul de iasomie tei si salcam
Are un pigment difuzabil in mediul de cultura (verde)
Este implicat in infestarile nozocomiale dar se gaseste aproape in toate secretiile organismului

MICROBIOLOGIE 26.04.2012


FAMILIA MARE A ENTEROBACTERIACEELOR
Cuprinde urmatoarele genuri:
-Salmonela
-Shegela
-Escherichia Coli
-Enterobacter
-Yershinia
-Citrobacter
-Klebsella
-Serratia
Sunt bacili gram negativi, mobili sau imobili cu aspect de bastonas cu aproximativ 0.5/1 microni pe 2.3/4 microni
In coloratia gram se coloreaza rosii. Sunt germeni aerobi.
 Intreaga familie au caractere biochimice comune:
1.Fermenteaza glucoza
2.Reduc nitratii la nitriti
3.Sunt catalazo pozitivi
4.Sunt oxidazo negativi (textul oxidazei diferentiaza familia enterobacteriaceelor de ceilalti bacili gram negativi)
Enterobacteriaceele cresc pe medii selective care contin lactoza si sunt medii pe care nu cresc cocii
! Pe geloza sange cresc toti microbii!
Pentru identificarea exacta a genului investigam caractere biochimice ale microbului cum ar fi:
-fermentarea zaharurilor (glucoza, lactoza, zaharoza)
-mobilitatea
-reactia cu indol
-producerea de gaz
-producerea de hidrogen sulfurat(in urma careia apare culoarea neagra in mediul de reactie)
-folosirea citratului ca sursa de carbon(reactia Simons) prin care mediul vireaza de la verde care e culoarea initiala la culoarea bleu-marin
-ureaza

Genul Salmonela
Salmonela da trei feluri de boli.
Sunt trei tipuri clinice de Salmoneloza:
1.Salmoneloza sistemica sau fibre enterice care afecteaza exclusiv omul prin contaminarea orala. Are o evolutie caracteristica:
-in prima saptamana febre si dureri generalizate, alterarea starii generale, constipatia este o regula generala.
-in a 2-a saptamana, microbul intra in sange (bacteriemia da febra inalta si abdomen sensibil). La sfarsitul saptamanii incepe diareea.
-in a 3-a saptamana, diareea se continua pe tot parcursul ei rezultand boala enterica
Incubatia dureaza 14 zile iar imunitatea dobandita prin imbolnavire este durabila
Salmonelozele sistemice sunt date de salmonela tiphi.
2.Salmoneloza enterica sau toxiinfectiile alimentare
Sunt forma comuna de salmoneloza(cauzata de alta specie decat cea tiphi, zona afectata fiind ficatul)
3.Bacteriemia
Din cand in cand salmonelozele se absorb si ajung in sange de unde rezulta bacteriemia.
Salmonela este singura boala in care se recolteaza produse patologice diferite daca se cunoaste debutul ei. Purtatorii sanatosi poarta germeni la nivelul vezicii biliare de unde ii descarca intermitent in materii fecale, aceasta stare poate fi intrerupta prin antibiotice sau colecistectomia.
Antibioticele se dau doar in salmonelozele sistemice si nu in cele enterice unde administrate pot prelungi starea de portaj.
Contaminarea e fecal-orala.

duminică, 13 mai 2012

BIOFIZICA 11.05.2012



              ECOGRAFIA
     Ecografia e tehnica ce permite exploatarea unor organe interne sau vase sanguine,sau sarcina, cu ajutorul ultrasunetelor.
     E larg folosita datorita simplitatii si calitatii sale de a nu vatama à e adesea prima investigatie practicata pentru stabilirea unui diagnostic.
Tehnica : ecografia e practicata in 2 modalitati : unidimensionala si bidimensionala. A 2-a e cea mai obisnuita si utilizata : da imagini anatomice in 2 dimensiuni. O sonda e pusa pe piele sau intradusa intr-o cavitate naturala :
è In esofag = ecografie transesofagiana
è In vagin = ecografie transvaginala
è In rect = ecografie transrectala
    Sonda e dotata cu un emitator de ultrasunete (unde acustice nepercepute de urechea umana)care traverseaza organelle dar sunt reflectate in parte atunci cand intalnesc o modificare a densitatii tesuturilor.
Tipuri de sonde
-          Sonde externe: sunt plasate pe corpul pacientului deasupra regiunii de explorat
-          Sonde endo-cavitare: sunt introduce in diferite cavitati natural ale organismului.
Desfasurare
      Ultrasunetele se propaga usor in medii lichide si nu sunt reflectate de acestea, dar sunt oprite de aer si de oase.De aceea ecografia  nu e recomandata pentru examinarea creierului, a plamanilor,a intestinelor sau a oaselor. Plecand de la ultrasunetele reflectate, ordinatorul produce imagini care pot fi  fotografiate.
-          Pacientul e culcat pe spate sau pe o parte cu abdomenul dezgolit
-          Pentru ecografia endovaginala se adopta pozitia ginecologica

        Pentru ecografiile efectuate din exterior, zona e in prealabil unsa cu gel, pentru  a favoriza transmiterea  ultrasunetelor. Medicul aplica sonda si o deplaseaza observand continu organele studiate pe ecranul sau de control. * El poate da imediat indicatii privind rezultatul.
Cerinte
-          Unele ecografii necesita ingeratea unei cantitati suficiente de apa pentru a umple vezica urinara, care altfel nu se vizualizeaza
-          Alte ecografii se fac pe nemancate sau cu ingerarea unui preparat care are rolul de a reduce  gazele intestinale (ex. Espumisant, carbine medicinal)
-          Examenul e nedureros si dureaza aproximativ 10-20 minute
Efecte secundare
-          Nu prezinta riscul razelor x
-          Nu exista nici un effect secundar necunoscut pana in present
-          E putin costisitoare
-          Nu necesita pregatire speciala a pacientului si nici spitalizare

             ECOGRAFIA DOPPLER
-          E o ecografie mai speciala
-          Se bazeaza pe principiul detectarii in apa a obiectelor de care s-ar putea lovi un vas marin, sau care se indreapta spre acel vas si il ameninta
-          Ecografia Doppler ofera informatii nu doar despre forma vaselor de sange ci si date functionale: curgerea sangelui in sens normal sau invers, cu viteze normale sau modificate
-          Medicul ecografist vascular poate sa fie cardiolog sau specialist de chirurgie vasculara, internist, sau imagist
-          Ecografia Doppler se efectueaza tintit, asupra arterelor sau venelor pe segmente (membre inferioare, superioare, artere renale, artera aorta, venele cave).Niciodata nu se investigheaza intreg sistemul circulator al corpului.
-          Se efectueaza strict la indicatia unui medic si nu din propria initiativa
    

vineri, 11 mai 2012

Subiecte test de la Dr. Catalin Lata


Aveti aici testele de pana acum de la microbiologie.  sunt vreo 37 de intrebari. nu am aflat fisierul originar asa ca le-am scanat pe primele. Voi mai lucra la ceva intrebari pentru ultimele genuri de microbi predate. 

Nu va obositi din cale afara cu aceste intrebari ca testele voastre vor fi altcumva structurate. Vor contine amanunte din aceste teste. E bine intr-un fel ca testul va avea pagini mai putine, si e rau intr-alt fel ca va fi mai concentrat. Invatati-va pe aceste teste cu raspunsurile corecte. 

Va rog sa ii anuntati pe colegii care vor sa vina la spital de maine vineri dimineata pana saptamana urmatoare pentru microbiologie. Cam pe la ora 10. Incerc sa recapitulez cu toti care vin materia predata. 

Transmitele tuturor acest mesaj. Multumesc.



Dr. Catalin Lata

joi, 10 mai 2012

Microbiologie-intrebari test doar o parte


Aceste intrebari cu raspunsuri cu tot le-am luat de pe sticku profului....urmeaza sa imi trimita pe mail mai multe si imediat ce le primesc le postez


21. Din familia enterobacteriaceelor fac parte urmatoarele genuri:
1.      Salmonella, Shigela, Escherichia coli, Neisheria, Klebsiella
2.      Salmonella, Enterococ, Shigela, Escherichia coli, Klebsiella
3.      Stafilococul, Shigela, Escherichia coli, Neisheria, Klebsiella
4.      Salmonella, Giardia lamblia, Escherichia coli, Neisheria, Klebsiella
5.      Salmonella, Shigela, Escherichia coli, Bacilul Proteus, Klebsiella

22. Enterobacteriile au urmatoarele caractere biochimice comune :
1.      fermenteaza glucoza motiv pentru care se mai numesc bacterii glucozofermentative
2.      reduc nitratii la nitriti lucru vizibil la examenul de urina
3.      reduc nitratii la nitriti lucru vizibil pe geloza sange
4.      sunt oxidazonegativi ceea ce le diferentiaza de Pseudomonas si Pseudomonade
5.      enterobacteriile nu au caractere biochimice comune

23. In cadrul genului Salmonella :
1.      Salmonella tiphi da o boala sistemica numita salmoneloza sistemica sau febra enterica
2.      febra enterica e o boala cu o evolutie caracteristica pe parcusul a patru sapatamani
3.      purtatorii cronici asimptomatici de Salmonella tiphi au germenii la nivelul vezicii lor biliare
4.      nu exista purtatori cronici de Salmonella care sa nu aiba simptome clinice
5.      sunt specii de Salmonella care dau o toxiinfectie alimentara

24. In privinta tratamentului salmonelozelor:
1.      nu e necesar tratamentul, boala fiind autolimitata, fara complicatii
2.      toxiinfectiile alimentare nu se trateaza cu antibiotice deoarece nu scurteaza durata bolii si, in plus, prelungeste starea de portaj
3.      toxiinfectiile alimentare se trateaza cu antibiotice cu spectru larg, nu cu simptomatice
4.      numai febrele enterice (care dau bacteriemii si prin urmare complicatii la distanta) si salmonelozele enterice la sugari si la adultii tarati se trateaza cu antibiotice
5.      starea de portaj este intrerupta prin antibioterapie sau colecistectomie (eficienta 85%)


25. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate (A) care sunt false (F):    
1.      ....... Salmonella tiphi si paratiphi au specificitate de gazda, sunt prezente numai la om
2.      ....... sunt specii de Salmonella prezente la animale sau la pasari (gaini, curcani, rate de casa)
3.      ....... salmonelozele sistemice mai sunt numite febra tifoida
4.      ....... salmonelozele se transmit prin aer si contamineaza zona pulmonara
5.      ....... contaminarea in salmoneloza se face pe cale orala
                                                                                                                     
26. Pentru diagnosticul Salmonelozelor sistemice (febra tifoida) functie de momentul contaminarii prelevam produse patologice diferite :
1.      sange, in prima saptaman cand bacteria da bacteriemie
2.      materii fecale, bila, suc duodenal in a 2 si a 3-a saptamana
3.      sangele in saptamana a 3-a si a 4-a cand se face serodiagnostic, adica se depisteaza anticorpii serici antisalmonela
4.      la purtatorii cronici se preleveaza materii fecale dupa administrarea unui purgativ, bila
5.      lichidul cefalorahidian


27. Genul Shigella
1.      este o bacterie conditionat patogena
2.      este o bacterie inalt patogena, cu habitat strict uman, localizata la nivelul colonului sigmoid
3.      produce dizenterie parazitologica (ca in cazul amoebei)
4.      produce dizenterie bacteriana
5.      face parte din familia micrococilor

28. Cele 3 simptome importante in dizenteria bacteriana (shigeloza) sunt
1.      prurit cutanat
2.      scaune sanguinolente cu mucus si puroi, patognomonice
3.      tuse
4.      colici (crampe) abdominale datorita neurotoxicitatii intestinale
5.      tenesme

29. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate (A) care sunt false (F):
1.      exista 4 specii de Shigella: disenterie, flexneri, boydi si sonnei
2.      toxina Shiga este sintetizata in cantitate mare de specia Shigella disenteriae
3.      shigelozele sunt boli cu transmitere sexuala
4.      mustele sunt cei mai importanti vectori in sistemul estival
5.      antibioterapia este ineficienta in shigeloza

30. Imunitatea in shigeloza :
1.      dureaza toata viata
2.      are o durata de 6-12 luni, cativa ani pentru serotipul cu care s-a facut infectia
3.      are un caracter local, la nivelul colonului, prin secretia de Igl A
4.      se poate administra subcutanat vaccin ATPA pentru profilaxia bolii
5.      exista vaccin dizenteric viu (Vadizen) cu administrare orala in Shigeloza cu specia flexnerii (care e mai frecventa in tara noastra)

31. Care afirmatii sunt adevarate cu privire la Esherichia coli :
1.      numarul acestor bacili din apa sau alimente reprezinta indicele coli care e criteriu de apreciere a gradului de poluare a apei, mediului, alimentelor cu materii fecale.
2.      nu se gasesc in flora normala a intestinului uman
3.      nu se gasesc in flora perineala materna
4.      se gasesc in flora normala a intestinului uman, reprezentand 80% din flora intestinala
5.      sunt cele mai rar izolate bacterii in laboratorul de bacteriologie

32. E. Coli este singura specie de interes medical. Stabiliti corelatii intre subspecii si produc infectii enterale pe care le produc:
1.      enterotoxigen (ETEC)                   ............. seamana cu shigelozele dand sindrom diareic
                                                                                              dizenteriform, cu scaune mucopurulente
2.      enteroinvaziv (EIEC)                     ............. secreta enterotoxine
3.      enteropatogen (EPEC)                   ............. da colita hemoragica ce se poate complica
                                                                                   cu sindrom hemolitic uremic
4.      enterohemoragic (EHEC)              ............. dau sindroame diareice la copii sub 2 ani
5.      enteroaderent (EAEC)                    ............ dau diarei persistente la copiii din tarile
                                                                                    subdezvoltate

33. Infectiile extraenterale produse de E coli sunt :
1.      infectii ale tractului urinar
2.      toxiinfectii alimentare
3.      meningite
4.      infectii ORL
5.      infectii respiratorii

34. Yershinia curpinde 3 specii de interes medical :
1.      Yershinia coli - da diaree
2.      Yershinia pestis – da pesta (ciuma)
3.      Yershinia pseudotuberculosis da infectii enterale cu limfadenite
4.      Yershinia tiphi – da febra tifoida
5.      Yershinia enterocolitica – da boala diareica cu adenita mezenterica

35. Ciuma (pesta)
1.      este o boala infecto-contagioasa care a decimat in trecut populatia Europei in repetate randuri
2.      este un patogen cu habitat strict uman
3.      este un conditionat patogen
4.      este un patogen al rozatoarelor de unde se transmite la om prin purecele de sobolan
5.      boala incepe la locul intepaturii printr-o buba (bubonul pestos)

36. Care din speciile de Yershinia se transmite pe cale alimentara:
1.      Yershinia pestis
2.      Yershinia aureus
3.      Yershinia pneumoniae
4.      Yershinia enterocolitica
5.      Yershinia psudotuberculosis

37. Intre afirmatiile urmatoare exista una falsa. Care ?
1.      Yershinia pestis da ciuma (pesta)
2.      Yershinia pestis se poate trasmite de la om la om pe cale aeriana (pesta pulmonara)
3.      Yershinia este un bacil mobil la 25-30oC.
4.      mortalitatea in boala netratata este de 60-75%
5.      purtatorii sanatosi de Yershinia pestis sunt necontagiosi