CARDIOLOGIE 22.10.2012

CARDIOLOGIE 22.10.2012

Durerea cardio-vasculara

Este una dintre cele mai importante simptome intalnite in bolile cardiovasculare, mecanismele de producere sunt variat in functie de tipul afectiunii iar aspectele clinice sunt diverse.

1.Cauze cardiace pot fi:

-functionale

-organice, prin leziuni ale inimii,

-coronare cu scleroza sau tromboza.

-aortice

-plex cardio aortic

2.Cauze extra-cardiace pot fi

-nevroza

-lovirea cordului de peretele toracic

-leziunile esofacului inferior

-mediastinite

-pleurezii

-embolii pulmonare

-pneumotoraxul (aer in plamani)

-dureri radioculare prin compresia nervilor rahidieni durerile sunt in centura=>cuprind tot toracele

-periartrita scapulo-humerala

-nevralgia intercostala (doare la inspiratie)

-zona zoster

Durerea de cauza ischemica

Durerea produsa de ischemie miocardica se declanseaza in momentul in care se produce un dezechilibru intre necesarul si aportul de oxigen la acest nivel:

-oxigenul favorizat miocitelor (celulele musculare ale inimii) de catre coronare este insuficient pentru necesarul lor energetic si metabolic

Ischemia este lipsa oxigenarii intr-un tesut

Necesarul de oxigen este direct proportional:

- cu inotropismul (cresterea fortei de contractie a miocardului creste consumul energetic si deci consului de oxigen)

- cu fracventa cardiaca (orice accentuare a ritmului necesita un plus de energie si de oxigen normal 60-80)

cu tensiunea intraparietnala, ventriculara creste consumul de oxigen si este determinata de nivelul presiunii arteriale si volumul inimii

Aportul de oxigen este conditionat de fluxul coronar determinat de:

-rezistenta vasculara coronara, durata diastolei este imoprtanta pentru ca irigarea cordului se face exclusiv in diastola, gradientul de presiune dintre aorta in diastola si ventricul ul stang, diferenta de saturare in oxigen, a sangelui arterial si venos coronarial este maxim, tesutul miocardic are capacitate deosebita de a extrage maxim de oxigen din circulatia arteriala

Clinic durerea poate fi precordiala in angina pectorala, infact miocardic pericardita acuta si insuficienta cardiaca.

Durerea  precordiala are sediul retro-sternal cu iradiere in spate , in urmarul drept in maxilar, mandibula si gat.

Palpitatiile sunt bataile inimii pe care bolnavii le simt si ii incomodeaza sub forma de intepatura sau de oprire a inimii. Pot aparea dupa efort fizic, emotii, in timpul noptii, dupa consum de cafea alcool, bauturi racoritoare care contin cofeina, tutun, dupa mese abundente, in perioade insomnie si in decubit lateral stang. NU este indicat sa dormi pe partea stanga.

Palpitatiile pot aparea ca extrasistole, fibrilatie atriala, flutter atrial si bloc atrioventricular.

Palpitatiile pot fi produse de afectiuni cardio-vasculare (leziuni vasculare), cardiopatii congenitale (se naste cu o boala de inima), endocardite infectioase din bolile dentare si ORL, cardiopatie ischemica.

Palpitatiii mai pot sa apara datorita:

-cauzelor sangvine => anemiile

-cauzelor reflexe in afectiuni digestive (aerofagie, hernie hiatala),
-afectiunilor ginecologice,
-afectiunilor renale

Cianoza este culoarea vinetie-albastrie a buzelor si tegumente marmorate date de insuficienta oxigenarii, sangelui in diferite boli cardiace

Pulsul: ritmul inimii dat de sistola si diastola are amplitudine crescuta bine perceputa la nivelul arterei radiale, vena jugulara, artera carotida.

Frecventa normala: este de 60-80 batai/minut sub aceasta valoare se numeste bradicardie si peste aceasta valoare se numeste tahicardie

Ritmul pulsului normal este sinusal si patologic este aritmic (fibrilatia atriala, flutter atrial, bloc de ramura dreapta si stanga)

Tensiunea arteriala este data de presiunea exercitata in vasele de sange, T.A.=130/80mmHg, peste aceasta valaoare este hipertensiune arteriala

Simptome din partea altor aparate functionale

Aparatul digestiv: greturi, varsaturi,balonare, hepatomegalie si ascita

Aparatul respirator: tusea cardiaca si hemoptizia

Sistemul nervos; cefalee, ameteli, tulburari vizuale si auditive, tulburari de echilibru si auditive

Accidente motorii trecatoare sau definitive: hemiplegii, afazii, paralizii

Semne fizice

-culoarea tegumentelor si mucoaselor

Putem constata cianoza, edeme, paloare

In insuficienta aortica in socul cardiogen si in reumatismul articular acut de cauza cardiaca avem paloare a tegumentelor.

Roseata in hipertensivi

Culoarea cafea cu lapte se intalneste in endocardita lenta

Hipocratismul digital se intalneste in cardiopatile congenitale, cianogene si in cordul pulmonar cornic.

Pozitia bolnavului in oala de inima: pozitiia ortopneica pozitia in sezut cu mainile la marginea patului si picioarele atarand in jos. In insuficienta ventriculara stanga si in insuficienta cardiaca globala

Pozitia genupectorala cu genunchii la piept in pericardita cu lichid abundent

Pozitia antalgica: pozitia impotriva durerii

Anorexia tisulara: scaderea ponderala mergand pana la casexie se intalneste in formele finale ale bolii

Astenia si anxietatea apar la pacientii cardiovasculari aproape in toate felurile

Tulburari de diureza

Cresterea ponderala relativa in cadrul retentiei hidrosaline apar edemele , nefropatie (insuficienta renala cronica)

Turgescenta jugularelor (vin din atriul drept)

-este un semn important , jugulara fiind un manometru cu  lichid care masoara presiunile din atriul drept

-in mod normal ele nu apar turgescente si in decubit la 45 de grade. Distensia lor si pulsatiile nu trebuie sa se vada mai mult de 1-2 cm deasupra manubriului sternal

Ele pot sugera insuficienta cardiaca dreapta in pericardita constrictiva si in insuficienta sau stenoza tricuspidiana.

Pulsatiile jugularelor se observa cu dificultate in hipertensiune pulmonara si in cele mentionate la turgescenta

Dansul arterial apare la nivelul carotidelor cu valoare diagnosticata in insuficienta aortica in ateroscleroza (carotide rigine) in sindromul hiperchinetic

Trebuie diferentiate arterele carotide de venele jugulare. Cele mai vizibile sunt pulsatiile venei jugulare externe structurata mai superficial. Cele mai palpabile sunt pulsatiile arterelor carotide (regim pulsionar superior celui venos). Pulsatiile jugulare interne dispar daca se apasa pe insertia inferioara a sternocleidomastoidianului. Spre deosebire de pulsatiile arteriale, pulsatiile venoase se modifica cu pozitia corpului de asemene si diametrul venelor

Inspectia, palparea, percutia si ascultarea inimii

Socul  apexial este zona in care se gaseste ventriculul stang si se gaseste in spatiul 5 intercostal pe linia medioclaviculara

Marginea stanga a sternului in spatiile 3 si 4 se proiecteaza ventriculul drept

Aria pulmonara in care pulseaza conul arterei pulmonare este situata in spatiul 2 intercostal pe  marginea stanga a sternului.

Aria aortica pulseaza pe marginea drapta a sternului, la nivelul primelor doua spatii intercostale si articulatia sternoclaviculara.

Daca nu gasim intre aceste puncte, ascultatiile inseama ca inima este marita si trebuie sa cautam si in alte spatii .

Modificarea socului aprexian poate aparea in insuficienta ventriculara stanga, in infarct miocardic vechi, in pericardita (apa la inima)