REUMATOLOGIE 15.10.2012

REUMATOLOGIE 15.10.2012

Principalele afectiuni reumatismale

1.       Reumatismul articular acut

Este o boala cu etiologie streptococica si mecanisme patogenetice multiple in care cercetarile din ultimele decenii au marcat succese cu rasunet curativ si mai ales profilactic deosebit

Cei mai afectati sunt copii si tinerii care pot face forme variate d reumatism aricular, cardio-articular si afectare renala.

Etiologie:

a.       Manifestarea puseului acut al bolii dupa scarlatina sau infectii acute ale rino-faringelui

b.      Dovezile imunologice de infectie streptococica recenta  cu ocazia recurentelor reumatismului articular (RA)

c.       Succesul masurilor de profilaxie primara si secundara cu ajutorul penicilinei

Date bacteriologice:

Streptococii sunt coci gram pozitivi care au tendinta  sa se dispuna in lanturi. Majoritatea streptococilor patogeni  pentru om apartin grupului  A si sunt beta-hemolitici. In cadrul acestui grup au fost descrise peste 50 de tipuri.

Streptococii produc si elibereaza  in mediile de cultura un numar mare de substante:

-streptolizina O, S

-streptochinaza

-amilaza

-esteraza  etc.

Simptomatologie (tablou clinic)

In formele critice debutul reumatismului articular este precedat cu aproximativ 2 saptamani (7-28 zile) de o infectie cu streptococ hemolitic de grup A(rinofaringita, angina, scarlatina) dupa care urmeaza o perioada de latenta, asimptomatica  cu astenie, cefalee, subfebrilitati, si acuze dispeptice(senzatie de durere de cap cu greturi si senzatie de varsatura, balonare, cefalee frontala)

Debutul reumatismului articular

-debut poliarticular febril cu poliartralgii fugace insotite de febra si usoara limitare functionala

-debutul cardiac cu dureri precordiale, palpitatii si tahicardie, uneori fenomene de insuficienta cardiaca: dispnee, hepatalgii si chiar edeme.

-debutul cerebral  cu manifestari caracteristice de coree , care pot eventual urma un traumatism fizic sau psihic

-debutul digestiv  cu tablou dominant de dureri abdominale care simuleaza abdomenul acut chirurgical

-debutul febril manifestat printr-o febra moderata  de origine necunoscuta insotit de cefalee, astenie, inapententa si alterarea starii generale.

In perioada de stare a bolii reumatismul se manifesta prin fenomene generale sau prin manifestari ce intereseaza inima (cardita reumatismala), articulatiile, pielea si tesutul celular subcutanat (eritemul marginat si nodulii subcutanati) si sistemul nervos central (coreea)

PNEUMOLOGIE 22.10.2012

PNEUMOLOGIE 22.10.2012

Profilaxie (prevenire)

-evitarea factorilor de risc

-vaccinarea antipneumococica (in special la varstnici, copii, cadre medicale)

Bronhopneumonia

Este o boala bronhoahcolita acuta

Apare in special la batrani si copii. Are un caracter secundar urmand dupa o gripa, rubeola, rujeola sau la pacientii care au si alte boli asociate ca: diabet, obezitate, hepatita

Anatomia patologica

Este o pneumonie in focare multiple care au in centru si bronsii prinse in procesul inflamator.

Simptomatologie

Debut lent, mai rar brusc. Febra care creste progresiv, frisoane repetate, tuse cu expectoratie muco-purulenta si dispnee.

La copii se observa bataia aripioarelor nazale, paloare periorala, cianoza buzelor, astenie, adinamici. Poate aparea asfixierea prin insuficienta respiratorie acuta.

Evolutie

Este oscilanta, inselatoare => simptomele se schimba de la o ora la alta. Apare o discordanta intre gravitatea bolii si semnele obiective care sunt minime.

Examenul de laborator

VSH crescut, leucocitoza

Radiografie

Opacitati multiple diseminate.

Boala este mai grava decat pneumonia, tratamentul fiind asemanator dar mai energetic. Se recurge uneori la oxigeno-terapie pentru combaterea asfixierii si uneori este nevoie de antibiograma.

Pneumoniile atipice

De obicei sunt de cauza virala si in special virusul este gripal.

Simptome

Debut insidios cu febra pana la 39 de grade, tuse , rinoree, rinita, dureri toracice, dispnee usoara, stare generala mai putin alterata.

Examen de laborator

VSH si leucocite sunt aproape de valorile normale

Radiografie

Apar umbre crescute pneumogene multiple sau desen interstitial accentuat.

 Vindecarea are loc insidios in 1-2 saptamani

Prognosticul este mai bun decat in pneumonia tipica.

Tratament

Etiologic si simptomatic

Administrarea de antibiotice se face doar pentru prevenirea unei suprainfectii  bacteriene peste pneumonia virala. Se mai pot administra imunostimulatoare, vit C, echinaceea, propolis.

Agentul cauzator este un virus

Tuberculoza

Este o infectie bacteriana localizata cel mai frecvent in plamani (TBC pulmonar) dar care se poate raspandi in alte parti ale organismului (TBC antipulmonar). Agentul cauzator este Micobacterium Tuberculosis (bacilul Koch) o bacterie care se dezvolta lent in medii ale organismului care sunt bogate in sange si oxigen (plamanii) formand caverne

Clasificare

-TBC inactiv (latent, bacteria se afla intr-o stare dormanta si infectia nu poate fi transmisa infectia)

-TBC activ (se poate transmite infectia la alte persoane)

Simpomatologie

-in TBC latent nu exista simptome

-in TBC activ simptomele sunt: febra, frisoane, transpiratii in timpul somnului, oboseala, slabbirea fortei fizice, slabirea poftei de mancare,scaderea in greutate, dureri toracice, tuse si expectoratii cu mucus gros si uneori cu sange

-in TBC extrapulmonar: ganglionar, pericardic, rinichi, aarat genital, LCR, peritoneu, intestine, oase

TBC-ul este una din cele mai vechi boli cunoscute in istorie. Dovada este descoperirea cavernelor osoase date de TBC la mumiile egiptene.

Boala era numita ftizie datorita procesului consumtiv si emacierii bolnavului.

Multa vreme au existat indoieli cu privire la originea bolii pana la descoperirea bacteriei de catre Robert Koch in 1982=> bacilul Koch

Patogeneza

Prima infectie TBC apare de obicei la majoritatea populatiei in copilarie si se manifesta ca o simpla raceala sau ca o infectie de cai respiratorii dar fara complicatii.

Modul de transmitere

Pe  cale aeriana prin picaturi fluge (stranut, vorbire timp de 5 minute si tuse).

Bacteria ajunge in plamani dar imunitatea reuseste sa opreasca evolutia si dezvoltarea ei izoland-o in granuloame => unde va ramane in stare dormanta atata timp cat imunitatea este buna. In unele situatii sau conditii in care imunitatea scade (boli ca: HIV, diabet zaharat, varstinici, alcoolism, nou-nascuti sau transplantati) bacteria se poate reactiva=> TBC activ

Condiiile favorizante

Oamenii care traiesc in medii aglomerate ca: pentienciare, azile, orfelinate, scoli, cazarme. Persoanele care traiesc intr-o casa unde exista un bolnav TBC. Persoanele care ingrijesc un bolnav TBC netratat, oamenii strazii, o persoana cu greutate de 10% sub limita normala are un risc mai mare de imbolnavire, alcoolici, drogatii, persoanele care calatoresc in zonele unde TBC este des intalnit: Africa, SUA, Europa de Est, Rusia, Romania

!! In general dupa doua saptamani de tratament cu antibiotice nu se mai transmite infectia catre alte persoane!!

Investigatii

PNEUMOLOGIE 15.10.2012

PNEUMOLOGIE 15.10.2012

Pneumonia – pneumococica

Etiologie(cauza): agentul respnsabil este streptococcus pneumoniae

Cauze favorizante:

-frig

-umiditate

-alcoolism

-oboseala

-varsta (copii si varstnicii mai des)

-unele infectii (gripa)

Anatomie patologica: boala este o alveolita exudativa.

Localizare:

-50% pe lobul inferior al plamanului drept

-30% pe lobul inferior al plamanului stang

-lobii superiori sunt mai rar prinsi

-uneori ambii lobi sunt prinsi – pneumonie bilaterala

Simtomatologie:

-debutul este burtal

-frison unic

-febra 40

-junghi toracic submamelonar (de obicei pe partea afectata)

-dispnee

-polipnee

-tuse chinuitoare

-sputa (are aspect purulent sau „peltea de ciacaza”)

-faciesul este vultuos; poate prezenta herpes nazo-labial

-limba e incarcata

-oligurie (urineaza mai putin)

Laborator

-VSH mare

-leucitoza (leucocite-peste 10 mii)

-examenul sputei: pune in evidenta pneumococul

-se pot face culturi si antibiograme

Examen radiologic

-opacitati (una sau mai multe)bine delimitate, omogene

Diagnostic diferential:

-cu TBC pulmonar

-cu turmori pulmonare

-cu edem pulmonar

-cu fibroze pulmonare

-chist hidatic pulmonar

Evolutie si complicatii:

-in evolutie naturala pneumonia dureaza 7-10 zile

Vindecarea

Se face brusc prin 3 crize:

-criza termica: temperatura scade la 37 de grade

-criza urinara: poliurie

-criza sudorala: prin transpiratie

Datorita tratamentului antibiotic boala dureaza cateva zile.

Complicatii:

-pleurezie purulenta

-abcesul pulmonar

-meningita: prin diseminare pe cale sanguina

-septicemia

Tratament:

1. tratament igieno-dietetic:

-repaus la pat pe perioada febrila

-alimentatie bogata in vitamine

-aport lichidian crescut

2. tratament simptomatic:

-antitermice: algocalmin, paracetamol

-antitusive (se da in tusea e seaca): Eurespal, Tusin, Codeina

-expectorante sau mucolitice: Erdomed, Humex expectorant, ACC, Bronhexin

-antiinflamator: Ibrupofen, Nurofen

3. tratament etiologic:

!Cand agentul etiologic e bacterie se administreaza antibiotice iar cand e virus se dau antivirale !

-antibiotice cu spectru larg: amoxicilina, augmentin

*in unele cazuri se va schimba antibioticul cand vine rezultatul de la antibiogramei

Prognostic:

-este bun sub un tratament corespunzator

*in cazul pacientilor cu imunitatea scazuta sau cu alte boli asociate (diabet zaharat, obezitate, infectie HIV, hepatita C), prognosticul poate fi sever

ORL 23.10.2012

ORL 23.10.12

Sinuzita

Inflamatia mucoasei la nivelul sinusurilor fetei

Intalnim:

-2 sinusuri maxilare

-2 sinusuri frontale

-1 sinus etmoid

-1 sinus sfenoidal

Toate sinusurile comunica ca cavitatea nazala la nivelul meatului mijlociu. Toate sunt tapetate cu aceeasi mucoasa ca si cavitatea nazala

Sinuzita apare cand secretiile normale ale mucoasei sinusale stagneaza si se suprainfecteaza bacterian.La nivelul sinusurilor maxilare pot aparea infectii (sinuzite) cu punct de plecare dentara datorita proximitatii alveolelor dentare maxilare =>sinuzita odontogena

Agentii patogeni

1.Penumococul si streptococul beta-hemolitic

2.Moraxella catharalis

3.Streptococul beta-hemolitic grup a

In cazul sinuzitei odontogena agentii patogeni sunt streptococi anaerobi (peptostreptococi)

Manifestari clinice

Semne clinice locale:

-roseata

-caldura

-durere

-tumefiere

-febra

-tahicardie

-adenopatie supramandibulara

-cefalee

Investigatii

-hemoleucograma (eritrocite, hemoglobina 12-14gr/dl si 13-15gr/dl la barbati, trombocite200000-400000/microlitru, leucocite 4000-8000/microlitru, celule segmentate 60% granulocite: neutrofile55%, euzinofile 4% mediu acid, bazofile 0,1-1% mediu bazic si celule nesegmentate limfocite 40%, limfocite T 80%, limfocite B 20%)

-radiografie

-culturi din secretiile nazale purulente

Tratament

-antibiotice (augmentin cefalosporine claritromicina azitromicina)

-antiinflamatoare (advil, ibuprofen, algocalmin, piafen)

-mucolitice

-drenaj chirurgical daca colectia sinusala nu poate fi eliminata altfel

Faringita, Amigdalita sau Angina

Faringele

-orofaringe

-rinofaringe

-laringofaringe

Faringita reprezinta inflamatie infectioasa a mucoasei faringiene. De obicei apare in copilarie pana la 4-5 ani dupa care infectiile bacteriene se localizeaza la nivelul amigdalelor palatine de unde rezulta angina sau amigdalita.

Faringita pana in 85% din cazuri e virala si 15% e bacteriana.

Etiologia

 Faringita poate fi cauzata in 85% din cazuri in conditii virale (rihoviru, adenovirus, virus gripal,

paragripal, ebstein-barr s)si 15% de bacteriana data de streptocul beta-hemolitic de grupa A

Manifestari clinice

Faringita virala se manifesta prin :

-semne celsiene: roseata, caldura, durere, tumefiere

- congestie: difuza si intensa

-durere faringiana spontana

-odinofagie (durere la deglutitie)

-ganglionii bilaterali sunt simetrici moderati mariti si sensibilitate externa medie

-febra moderata

-conjunctivita

-tuse

-disfonie

-rinoree

Infectia bacteriana

Faringele este intens congestionat cu delimitare neta anterioara. Se pot observa picaturi hemoragice la nivelul mucoasei palatine si exudat purulent amigdalian. Se mai observa odinofagie si dureri faringiene mai intense decat in cadrul faringitei virale.

Adenopatii (dureri la nivelul nodulilor amigdalieni)

Sunt asimetrice, dureroase, febra brusca cu valori inalte  de obicei precedata de frisoane.

Dureri epigastrice sau abdominale.

Investigatii:

-in cadrul viral: leucocitoza cu limfocitoza (hemoleucograma), VSH care poate fi normal sau crescut, SNF negativ, ASLO e normal

-in cadrul bacterian: leucocitoza cu neutrofilie segmentara, VSH crescut/accelerat, SNF pozitiv cu streptococul beta-hemolitic de grupa A, ASLO crescut peste 200

Tratament

Antibiotic in amigdalita faringiana: Ospen, Amoxicilina, Cefalexi, Cefuroxim, Macrolide

Simptomatice:

- antiinflamatoare locale: Decasept, Faringosept,

- Antiinflamatoare sistemice: paracetamol , nurofen, ibuprofen,

- Antitermice: paracetamol, aspirina,

- Mucolitice: biseptol,

- Chirurgical: amigdalectomie

ORL 16.10.2012

ORL 16.10.2012 Oto-rino-laringologia

Metode de explorare a aparatului auditiv

Otoscopia directa: se introduce autoscopul  in ureche sub forma de palnie cu o lupa pe exterior  pentru a evidentia timpanul.

Otoscopia pneumoatica: acelasi dispozitiv dar cu o pompa cu care se poate vizualiza mobilitatea timpanului

Semne si simptome in ORL

-Durere= OTALGIE

-Hipoacuzie: auz slab, diminuat ( cu surditate ): surditate de transmisie(de conducere) in cadrul problemelor cu urechea externa sau medie  si surditate de perceptie (intervine nervul) in cadrul problemelor cu urechea interna

-Tinitus: piuit in urechi, de obicei in urechea interna.

-Acufene: bazait, fasait, vajaiala si suieraturi la nivelul urechii

-Otoreea: secretie auriculara care poate fi purulenta sau seroasa

Otita acuta medie

Este o inflamatie infectioasa de cauza bacteriana a urechii medie.

Agentul etiologic este: Streptococul pneumonie, Hemophilus Influenzae, Moraxella Catharalis

Factorii de risc:

1.IACRS: inflamatia acuta a cailor respiratorii superioare (de la laringe in sus) si inferioare(de la laringe in jos)

2.Traiectul mai scurt si mai gros al trompei lui Eustachio (canal ce uneste urechea medie cu rinofaringele)La sugari est emai scurt si mai gros.

3.Obstruarea trompei lui Eustachio

4.Paralizia cililor vibratiei care tapeteaza mucoasa urechii medie. Aceasta determina acumularea de mucus.(ex: fumul de tigara paralizeaza cilii)

5.Hipertrofia vegetatiilor adenoide (polipi)

Manifestari clinice

-roseata timpanului la vizualizarea otoscopica

-febra cu alte manifestari antiinflamatorii: cefalee, durere auriculara, otalgie spontana

-ganglionii locali sunt inflamati(adenopatie)

-hipoacuzie

-acufene

-tinitus

-otoreea (apare tarziu)

-varsaturi insotite de tuse

Analize de laborator:

Sisndrom inflamator=>: VSH crescut,

-proteina C-reactiva crescuta

-otoscopia pneumatica evidentiaza congestia timpanului; timpanul isi pierde luciul si devine mat, albicios,apare usor bombat.

-mobilitate redusa a timpanului

Cu otoscopul putem vizualiza perforatii timpanice.

Daca apare otoreea, atunci se fac insamantari pe medii de cultura pentru aflarea antibioticului potrivit.

Tratament:

-antibiotice

-solutii auriculare

-antialgice

-mucolitice

-antiinflamatoare

-picaturi auriculare

! Contraindicate picaturile in ureche in caz de  perforare a timpanului !

Se pot folosi aceleasi picaturi si pentru urechi dar si pentru ochi, dar cele de ochi nu merg pentru urechi

Tratamentul factorilor de risc

-Adenoidectomie in cazul polipilor, acestia sunt extirpati

-Asanarea focarului faringian (tratarea acestuia)

-Tratament chirurgical

-Timpanostomie=montarea unui aparat la nivelul membranei timpanului care sa permita aerarea urechii medii

Complicatii posibile:

-hipoacuzie

-otomastoidita

Sinuzita

OFTALMOLOGIE 15.10.2012

OFTALMOLOGIE 15.10.2012

Notiuni de anatomie a ochiului

Analizatorul vizual este alcatuit din 3 segmente:

a.       Segmentul periferic sau receptor alcatuit din globul ocular si anexele sale

b.      Segmentul intermediar (de conducere) alcatuit din nervul optic si caile optice

c.       Segmentul central (cortical) reprezentat de cortexul occipital

Globul  ocular este situat in cavitatea orbitala, are forma globuloasa si urmatoarele dimensiuni:

-anteroposterior = 25-26mm

-diametrul  transversal = 24,5 mm

-diametrul  vertical = 23,7 mm

Peretele globului ocular este alcatuit din:

1.Stratul extern  contine:

-sclera

-corneea

2.Stratul mijlociu contine, vascular contine:

-uveea

3. Stratul intern sau nervos contine:

-retina

Continutul globului ocular

1.Umoarea apoasa - Scalda camera anterioara si camera posterioara

2.Cristalinul

3.Corpul vitros

Peretele globului ocular

Stratul extern :

-sclera: rolul ei este de a proteja globul ocular si a mentine forma sferica a globului ocular

-corneea:  are rolul de a proteja structurile endo-oculare, este un mediu transparent. Participa la formarea dioptriei oculare prin puterea sa de refractie

Stratul mijlociu:

-uveea: este alcatuita din iris, corpul ciliar si corida

Rolul irisului: contine epiteliul pigmentar, actioneaza ca o bariera in calea luminii, astfel numai prin orificiul pupilar patrunde  in ochi. Muschii irisului regleaza diametrul pupilar si implicit cantitatea de lumina ce patrunde in ochi. Stroma (tesutul) vasculara din partea anterioara a irisului asigura nutritia segmentului anterior prin circulatia umorii apoase

Rolul corpului ciliar secreta umoarea apoasa realizata de epiteliul ciliar  la nivelul proceselor ciliare. Muschiul ciliar intervine in modificarea puterii de refractie a cristalinului (fenomenul de acomodatie) prin modificarea fractiunii pe zonula lui Zin. Faciliteaza scurgerea umorii apoase prin sistemul trabecular, prin intermediul muschiului ciliar ce ar exercita tensiune pe pintenele scleral  si pe trabecul.

Rolul coroidei asigura nutritia prin inhibitia din corio-capilar, a epiteliului pigmentar retinian si stratului celulelor fotoreceptoare. Prin bogatia pigmentului melanic, care-i confera culoarea neagra, realizeaza camera obscura a ochiului  (rol optic). Actioneaza ca difuzor al caldurii provocate de lumina ce strabate retina (rol termic)

Stratul intern:

-retina: rolul ei este de a receptiona excitatiile luminoase din mediu si de a le transforma in influx nervos, care ajungand la scoarta cerebrala sa fie decodificat rezultand astfel imaginea (vederea)

Continutul globului ocular

-umoarea apoasa: ocupa camera anterioara si posterioara, iar cele doua camere comunica prin orificiul pupilar

-cristalinul participa la formarea dioptriei oculare si in procesul de acomodare

-corpul vitros  este o substanta gelatinoasa transparenta care ocupa tot spatiul  dintre fata posterioara  a cristalinului si peretele posterior al ochiului.

Anexe globului ocular

-muschii oculo-motori : sunt in numar de 6 muschi striati, 4 drepti (drept superior, drept inferior, drept intern, drept extern) si 2 oblici (oblicul mare si oblicul mic) cu rol de orientare  in toate directiile.

Aparatul de protectie al globului ocular

-orbita este cavitatea osoasa tapetata de periost situata in masivul facial de o parte si de alta a piramidei nazale

-pleoapele sunt in numar de 2 superioara si inferioara si au rol de a proteja globul ocular.

-aparatul lacrimal este alcatuit din 2 componente: cea care secreta lacrimile (glandele lacrimale) si cea prin care se elimina lacrimile (caile lacrimale)

Nervul optic

CHIRURGIE TORACICA 16.10.2012

CHIRURGIE TORACIA 16.10.2012

Semne si simptome in chirurgia toracica:

-Hemoptizie: expectoratie cu sange. In hemoptizie sangele este rosu aerat si pH-ul neutru, ea rezulta din plamani

-Hematemeza: varsaturi cu sange. In hematemeza sangele este partial digerat  cu aspect de ”zat de cafea”., rezultand din stomac

-Junghi toracic: durere ascutita la nivelul cutiei toracice. Apare in 2 circumstante:

1.In procese inflamatorii ale peretelui toracic iritative (ex: nevralgie intercostala)

2.Procese inflamatorii iritative ale pleurei (parietale si viscerale)

-Tahipnee: respiratie cu frecventa crescuta

-Sughitul: contractia brusca a diafragmei

-Hiperpnee: respiratie cu amplitudine crescuta

-Bradipnee: respiratie cu frecventa redusa

Defectul septal atrial

Etapa I:

Septul  ce se dezvolta intre cele 2 atrii, dinspre superior spre ventriculul inferior , lasand liber la nivelul inelului valvular un orificiu numit: OPTIUM PRIMUM care permite comunicarea intre cele doua atrii

Ulterior la nivelul treimii medii a septului Primum se va forma POSTIUM SECUNDUM prin apoptoza (moarte pregnanta) a celulelor de la acel nivel

Inferior SEPTUM PRIMUM  continua sa creasca facand sa dispara postium primum.

Din portiunea superioara a atriului drept  se formeaza SEPTUM SECUNDUM  care creste inferior acoperind progresiv POSTIUM SECUNDUM.

In mod patologic defectul septal atrial poate fi de tip:

-Optium primum: defect ce nu se inchide spontan

-Postium secundum: rezulta prin cresterea insuficienta a septului secundum care sa acopere in totalitate postium secundum acesta fiind un defect ce se poate inchide spontan frecvent in primii doi ani de viata deviatia aceast

Septum ventricular

Este format din doua structuri: portiunea membranoasa si protiunea musculara

Cele doua treimi superioare aus structura membranoasa asemanatoare septului inter-atrial cu origniea in endocard.

Treimea inferioara  cu structura asemanatoare septului  peretelui ventricular

Defectul septal inter-ventricular poate fi defect septal de tip membranos (infundibular)in portiunea membranoasa

Defectul septal de tip muscular  in portiunea inferioara.

Oricare din aceste defecte se pot inchide spontan mai ales sub 5 mm.

CARDIOLOGIE 22.10.2012

CARDIOLOGIE 22.10.2012

Durerea cardio-vasculara

Este una dintre cele mai importante simptome intalnite in bolile cardiovasculare, mecanismele de producere sunt variat in functie de tipul afectiunii iar aspectele clinice sunt diverse.

1.Cauze cardiace pot fi:

-functionale

-organice, prin leziuni ale inimii,

-coronare cu scleroza sau tromboza.

-aortice

-plex cardio aortic

2.Cauze extra-cardiace pot fi

-nevroza

-lovirea cordului de peretele toracic

-leziunile esofacului inferior

-mediastinite

-pleurezii

-embolii pulmonare

-pneumotoraxul (aer in plamani)

-dureri radioculare prin compresia nervilor rahidieni durerile sunt in centura=>cuprind tot toracele

-periartrita scapulo-humerala

-nevralgia intercostala (doare la inspiratie)

-zona zoster

Durerea de cauza ischemica

Durerea produsa de ischemie miocardica se declanseaza in momentul in care se produce un dezechilibru intre necesarul si aportul de oxigen la acest nivel:

-oxigenul favorizat miocitelor (celulele musculare ale inimii) de catre coronare este insuficient pentru necesarul lor energetic si metabolic

Ischemia este lipsa oxigenarii intr-un tesut

Necesarul de oxigen este direct proportional:

- cu inotropismul (cresterea fortei de contractie a miocardului creste consumul energetic si deci consului de oxigen)

- cu fracventa cardiaca (orice accentuare a ritmului necesita un plus de energie si de oxigen normal 60-80)

cu tensiunea intraparietnala, ventriculara creste consumul de oxigen si este determinata de nivelul presiunii arteriale si volumul inimii

Aportul de oxigen este conditionat de fluxul coronar determinat de:

-rezistenta vasculara coronara, durata diastolei este imoprtanta pentru ca irigarea cordului se face exclusiv in diastola, gradientul de presiune dintre aorta in diastola si ventricul ul stang, diferenta de saturare in oxigen, a sangelui arterial si venos coronarial este maxim, tesutul miocardic are capacitate deosebita de a extrage maxim de oxigen din circulatia arteriala

Clinic durerea poate fi precordiala in angina pectorala, infact miocardic pericardita acuta si insuficienta cardiaca.

Durerea  precordiala are sediul retro-sternal cu iradiere in spate , in urmarul drept in maxilar, mandibula si gat.

Palpitatiile sunt bataile inimii pe care bolnavii le simt si ii incomodeaza sub forma de intepatura sau de oprire a inimii. Pot aparea dupa efort fizic, emotii, in timpul noptii, dupa consum de cafea alcool, bauturi racoritoare care contin cofeina, tutun, dupa mese abundente, in perioade insomnie si in decubit lateral stang. NU este indicat sa dormi pe partea stanga.

Palpitatiile pot aparea ca extrasistole, fibrilatie atriala, flutter atrial si bloc atrioventricular.

Palpitatiile pot fi produse de afectiuni cardio-vasculare (leziuni vasculare), cardiopatii congenitale (se naste cu o boala de inima), endocardite infectioase din bolile dentare si ORL, cardiopatie ischemica.

Palpitatiii mai pot sa apara datorita:

-cauzelor sangvine => anemiile

-cauzelor reflexe in afectiuni digestive (aerofagie, hernie hiatala),
-afectiunilor ginecologice,
-afectiunilor renale

Cianoza este culoarea vinetie-albastrie a buzelor si tegumente marmorate date de insuficienta oxigenarii, sangelui in diferite boli cardiace

Pulsul: ritmul inimii dat de sistola si diastola are amplitudine crescuta bine perceputa la nivelul arterei radiale, vena jugulara, artera carotida.

Frecventa normala: este de 60-80 batai/minut sub aceasta valoare se numeste bradicardie si peste aceasta valoare se numeste tahicardie

Ritmul pulsului normal este sinusal si patologic este aritmic (fibrilatia atriala, flutter atrial, bloc de ramura dreapta si stanga)

Tensiunea arteriala este data de presiunea exercitata in vasele de sange, T.A.=130/80mmHg, peste aceasta valaoare este hipertensiune arteriala

Simptome din partea altor aparate functionale

Aparatul digestiv: greturi, varsaturi,balonare, hepatomegalie si ascita

Aparatul respirator: tusea cardiaca si hemoptizia

Sistemul nervos; cefalee, ameteli, tulburari vizuale si auditive, tulburari de echilibru si auditive

Accidente motorii trecatoare sau definitive: hemiplegii, afazii, paralizii

Semne fizice

-culoarea tegumentelor si mucoaselor

Putem constata cianoza, edeme, paloare

In insuficienta aortica in socul cardiogen si in reumatismul articular acut de cauza cardiaca avem paloare a tegumentelor.

Roseata in hipertensivi

Culoarea cafea cu lapte se intalneste in endocardita lenta

Hipocratismul digital se intalneste in cardiopatile congenitale, cianogene si in cordul pulmonar cornic.

Pozitia bolnavului in oala de inima: pozitiia ortopneica pozitia in sezut cu mainile la marginea patului si picioarele atarand in jos. In insuficienta ventriculara stanga si in insuficienta cardiaca globala

Pozitia genupectorala cu genunchii la piept in pericardita cu lichid abundent

Pozitia antalgica: pozitia impotriva durerii

Anorexia tisulara: scaderea ponderala mergand pana la casexie se intalneste in formele finale ale bolii

Astenia si anxietatea apar la pacientii cardiovasculari aproape in toate felurile

Tulburari de diureza

Cresterea ponderala relativa in cadrul retentiei hidrosaline apar edemele , nefropatie (insuficienta renala cronica)

Turgescenta jugularelor (vin din atriul drept)

-este un semn important , jugulara fiind un manometru cu  lichid care masoara presiunile din atriul drept

-in mod normal ele nu apar turgescente si in decubit la 45 de grade. Distensia lor si pulsatiile nu trebuie sa se vada mai mult de 1-2 cm deasupra manubriului sternal

Ele pot sugera insuficienta cardiaca dreapta in pericardita constrictiva si in insuficienta sau stenoza tricuspidiana.

Pulsatiile jugularelor se observa cu dificultate in hipertensiune pulmonara si in cele mentionate la turgescenta

Dansul arterial apare la nivelul carotidelor cu valoare diagnosticata in insuficienta aortica in ateroscleroza (carotide rigine) in sindromul hiperchinetic

Trebuie diferentiate arterele carotide de venele jugulare. Cele mai vizibile sunt pulsatiile venei jugulare externe structurata mai superficial. Cele mai palpabile sunt pulsatiile arterelor carotide (regim pulsionar superior celui venos). Pulsatiile jugulare interne dispar daca se apasa pe insertia inferioara a sternocleidomastoidianului. Spre deosebire de pulsatiile arteriale, pulsatiile venoase se modifica cu pozitia corpului de asemene si diametrul venelor

Inspectia, palparea, percutia si ascultarea inimii

Socul  apexial este zona in care se gaseste ventriculul stang si se gaseste in spatiul 5 intercostal pe linia medioclaviculara

Marginea stanga a sternului in spatiile 3 si 4 se proiecteaza ventriculul drept

Aria pulmonara in care pulseaza conul arterei pulmonare este situata in spatiul 2 intercostal pe  marginea stanga a sternului.

Aria aortica pulseaza pe marginea drapta a sternului, la nivelul primelor doua spatii intercostale si articulatia sternoclaviculara.

Daca nu gasim intre aceste puncte, ascultatiile inseama ca inima este marita si trebuie sa cautam si in alte spatii .

Modificarea socului aprexian poate aparea in insuficienta ventriculara stanga, in infarct miocardic vechi, in pericardita (apa la inima)

BOLI METABOLICE SI DE NUTRITIE 15.10.2012

CURS  I

Analiza semnelor si simptomelor a bolilor metabolilor metabolice si de nutritie

Semne si simptome prezente in bolile metabolice

-urcarea sau scaderea in greutate

-polifagie

-poliurie

-polidipsie

-inapetenta (lipsa poftei de mancare)

-astenie fizica

-transpiratii

-dureri articulare si musculare

-modificari ale tensiunii arteriale

-tulburari de tranzit intestinal

-xsantone si xantilasme

Ingrijirea pacientului cu boli metabolice si de nutritie

Boli metabolice se datoresc in principal tulburarilor de metabolism si factrilor nutritivi. Aceste dereglari au urmatoarele cauze:

-endogene

-exogene

-cauze mixte

-factori ereditari constitutionali

Disfunctia endocrina influeneaza metabolismul nutritiv al organismului la unii factori de risc precum:

-sedentarismul (nu face activitate fizica, nu face nimic, nu are chef de nimic)

-fumatul

-stresul

-tulburari hormonale

In unele boli exista o nelamurire intre unele alimente consumate, arderea lor in organism si cheltuielile de energie in sensul unui consum crescut in raport cu cheltuielile unui aport scazut de alimente (subnutriti)

Metabolismul

Organismul este un sistem deschis care face schimb de substante cu mediul extern.

Metabolismul incepe odata cu ingestia alimentelor si sfarseste cu excretia produsilor neutilizabili

1.       Metabolismul glucidelor=este compus din molecule organice CHO2 si sunt de 3 tipuri:

-monozaharide

-dizaharide

-polizaharide

a. Monozaharidele-sunt glucide simple cu aceeasi formula

ex: glucoza, galactoza, fructoza dar proprietati diferite (pentoze, hexoze)

-acest tip de glucide reprezinta principala sursa de energie fiind oxidate in celule pentru sustinerea functiilor vitale

b.Dizaharidele-sunt molecule rezultate prin condensarea a doua glucide simple

ex:maltoza (2 molecule de glucoza sau o molecula de galactoza si o molecula de glucoza

c.Polizaharidele-sunt formate prin condensarea unui numar foarte mare de molecule de glucoza. Este forma sub care sunt depozitate glucidele in celule (ex: amidon, glicogen)

Glucidele au in organism rol energetic. In urma ingestiei, ele ajung la nivelul intestinului subtire sub forma de monozaharide si apoi se absorb

Concentratia glucozei in sange reprezinta glicemia care se mentine constanta intre 80-120 mg/l prin mecanismul de glicoreglare,reprezentand echilibrul functional intre actiunea factorilor hiperglicemianti si ai celor hipoglicemianti.

Factorii hiperglicemiati:

-glucogenul- reprezentand hormonul celulelor alfa la nivelul pancreasului

-adrenalina

-hormonii glucocorticoizi ai suprarenalei

-hormonul somatotrop al hipofizei (STH)

-tiroxina

Factorii hipoglicemiati

-insulina: hormonul celulelor beta ale pancreasului

Pentru degradarea completa a unui gram de glucoza se elibereaza 680 de kcalorii/energii

2.Metabolismul lipidelor

Lipidele sunt moelcule organice insolubile in apa, utilizate de celule ca sursa de energie si materiale de constructii

In numeroasele legaturi de CH pe care le contin lipidele inchid o mare cantitate de energie (arderea unui gram de lipide elibereeaza de 2 ori mai multa energie decat arderea unui gram de glucide)

a.       Acizii grasi pot fi:

-nesaturati (de origine vegetala: margarina, ulei, in)

-saturati (de origine animala: unt, untura)\

Dietele bogate in grasimi de origine animala sunt bogate in acizi grasi saturati incriminati in declansarea bolilor cardio-vasculare

b.      Glicerolul: contine 3 grupari polare de OH care se face solubil in apa:

-pentru formarea grasimilor fiecare grupare de OH din glicerol reactioneaza cu cate o grupare acida din acidul gras motiv pentru care lipidele sunt numite trigliceride (TGL)

Alte grupe imporante de grasimi sunt:

-fosfolipidele care intra in constituirea membranei celulare

-steroizii: sunt materie prima pentru sinteza unor hormoni

3. Metabolismul proteinelor

Proteinele sunt substante macromoleculare formate din aminoacizi in a caror structuri intra mii de aminoacizi

Functii:

-de structura (plastica)

Ex: celula osoasa-oseina, epiderma- cheratina, tesutul conjunctiv-condrina, muschi-actina,mizoina

-cu rol enzimatic (catalizatori enzimatici)

Ex: amilaza salivara, pepsina gastrica, lipaza pancreatica

-cu rol respirator: aici intervine hemoglobina, adica transforma O2 in CO2

- cu rol in contractia musculara

Ex:muschii-actina si miozina

-cu rol de aparare: intervin anticorpii si imunoglobulinele

Proteinele au rol:

-plasmatic

-energetic

-functional

Proteinele se absorb sub forma de aminoacizi pe cale portala in ficat si sub forma de acizi in circulatia generala

Produsii de catabolism azotati sunt:

-ureea

-acidul uric

-ceatinina

Reglarea  metabolismului proteic este data de:

-hormonul testosteron

-hormonii glicocorticoizi

-hormonii tiroidieni

CURS II

Educatia pentru sanatate si prevenirea bolilor de nutritie si metabolism

NURSING 25.10.2012

NURSING 25.10.2012

Ingrijirea pacientilor in pneumologie (ingrijirea pacientilor cu afeciuni ale aparatului respirator)

Aparatul respirator este format din:

-cai extrapulmonare: cavitatea nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii

- plamanii drept si stang

Structura plamanului

Plamanul este format din cai aeriene intrapulmonare care formeaza arborele bronsic, parenchimul pulmonar, retea sanguina si limfatica, retea nervoasa

La exterior plamanul este invelit intr-o membrana seroasa numita pleura

Respiratia este functia prin care organismul ia din mediul extern oxigenul si elimina dioxidul de carbon.

Etapele respiratiei:

-Etapa pulmonara

-Etapa sanguina

-Etapa circulatorie

-Etapa tisulara

Organele care asigura respiratia sunt:

-scheletul cutiei toracice

-muschii cutiei toracice

-diafragmul

Miscarile respiratorii:

-inspiratia

-expiratia

Ventilatia pulmonara reprezinta circulatia aerului prin caile respiratorii si plamani (inspiratie si expiratie). Ea depinde de frecventa miscarilor respiratorii.

Educatia pacientului pentru prevenirea afectiunilor respiratorii se refera la

-mentinerea unei bune pozitii a corpului

-practicarea exercitiilor fizice, a sportului

-tratarea deformarilor musculo-scheletice din regiunea toracica

-evitarea fumatului si a consumului de droguri

-evitarea mediului poluat

-evitarea respiratului pe gura in anotimpul rece si umed

-evitarea contactului cu persoane care prezinta afectiuni respiratorii acute

-evitarea aglomeratiilor in perioada de epidemii virale

-tratarea din timp a afectiunilor respiratorii acute

-tratarea afectiunilor care apar secundar imbolnavirii aparatului respirator

-combaterea obezitatii

Factori de risc in afectiunile pulmonare

-conditii atmosferice nefavorabile

-factorii iritanti

-fumatul si alcoolul favorizeaza bronsita cronica, TBC, cancer pulmonar

-mediul poluat

Factorii infectiosi

-microbii (streptococ, stafilococ)

-virusii (virusul gripal, rinovirusul)

Factorii alergici

-praf

-acarieni

-alergeni alimentari

-par de animale

Abuzul de medicamente

-nu este bine sa ne auto-tratare

Factori genetici

-malformatiile congenitale

-tumorile maligne

Factori sociali

-locuinte cu mucegai

-umezeala

-nivelul de cultura si educatie sanitara a populatiei

Termeni medicali

Torace emfizematos: torace dilatat, hipersonor, cu murmur vezicular diminuat

Bronsiectazie: o dilatare cronica a bronhiilor si a bronhiolelor

Hipoxemie:  scaderea cantitatii de oxigen in sange

Hipercapmie: cresterea saturatiei de bioxid de carbon in sangele arterial

Hipocapmie: scaderea saturatiei de CO2 in sangele arterial

Pleurezie: inflamatia pleurei cu acumulare de lichid

Pneumotorax: acumularea aerului sau a gazelor in cavitatea pleurala

Toracocenteza: punctie pleurala cu aspirare de lichid pleural

Empiem: acumulare de puroi in cavitatea pleurala

Wheezing: respiratie suieratoare auzibila mai ales in expir prelungit si este caracteristica in dispneea din criza de astm bronsic

Evaluarea morfofunctionala a aparatului respirator

Examenul fizic

La examenul fizic facem inspectia aspectului toracelui, miscarile celor 2 hemitorace, tipul respiratiei, culoarea tegumentelor, tirajul intercostal (vizibil mai ales la copii), bataile aripioarelor nazale(mai vizibil la copii)

La percutie urmarim sonoritatea sau matitatea pulmonara

La auscultatie urmarim murmurul vezicular normal, sau diferite raluri sau frecaturi pulmonare

Examenul radiolgic

Obisnuite sunt:

-radiografia toracica

-radioscopia toracica

-CT pulmonar

-angiografie pulmonara

-bronhografie pulmonare

Examinari endoscopice

-bronhoscopie

-pleuroscopie

Examinari cu izotopi radioactivi

-scintigrafia pulmonara

Explorari functionale

-spirometria

-spirografia

-spiroergografia

-analiza gazelor

-teste farmaco-dinamice

-teste cutanate (intradermoreactia cu tuberculina)

Probele functionale ventilatorii

Scopul explorarilor functionale respiratorii este de a stabili capacitatea functionala respiratorie si de a preciza mecanismul de producere a tulburarilor functionale.

Spirometria este metoda de explorare a ventilatiei pulmonare si se face cu ajutorul spirometrului. Spirometrele care se folosesc actual sunt aparate performante care permit inregistrarea electronica pe un ecran a volumelor expirate de pacient. Pacientul este conectat la aparat prin intermediul unei piese bucale in timp ce nasul este pensat cu o clema pentru a se asigura un circuit inchis in vederea unei inregistrari corecte. Cu ajutorul spirometrului se pot determina:

-volumul aerului circulant

-aerul complementar

-aerul de rezerva

-capacitatea vitala a plamanilor

Spirografia  urmareste dinamica ventilatorie si masurarea volumelor ventilatorii statice si dinamice atat in stare de repaus a organismului  cat si la efort. Spirograful este la fel construit astfel ca pacientul sa se adapteze la aparat prin intermediul unei piese bucale,  iar nasul se acopera cu o pensa nazala. Modificarile de volum ale aerului expirat si inspirat se inscriu cu ajutorul unei penite pe o hartie speciala, graficul astfel format fiind sub forma unor curbe si poarta numele de spirograma.

Pregatirea pacientului pentru spirografie                  

Bolnavul trebuie sa fie in repaus 3-4 ore inaintea examinarii. Proba se face dimineata pe nemancate, pe nefumate, in cabinetul de spirografie dupa ce s-a odihnit o jumatate de ora. Asistenta masoara inaltimea si greutatea corporala a pacientului si apoi racordeaza bolnavul la aparat lasandu-l cateva minute sa respire linistit pentru a se obisnui cu aparatul. Pe spirograma inaltimea curbei corespunde inspiratiei iar coborarea curbei corespunde expiratiei.

Datele pe care le va inregistra spirograma sunt:

-capacitatea vitala

-volumul curent

-volumul inspirator de rezerva

-volumul expirator de rezerva

-volumul maxim de aer pe care bolnavul il poate expira (VEMS)

Spiroergografia  este un test de efort care da informatii asupra reactiilor fiziologice ale organismului in conditii de suprasolicitare determinate de un efort muscular.

Analiza gazelor respiratorii

Oximetrie= Monitorizeaza saturatia in oxigen din sangele arterial

Pulsoximetrul este un traductor care se plaseaza pe falanga distala a degetului  sau lobul urechii si masoara saturatia de oxigen din sangele arterial in mod continuu pe un ecran, saturatie care se da in procente (98% saturatie in oxigen e bine iar de la 96% in jos e o hipooxigenare a sangelui arterial)

Examinari de laborator

Din sange:

-testele de inflamatie: VSH, fibrinogen, hemoleucograma

-reactii pentru depistare de HIV, SIDA

Din urina:

-examenul sumar de urina

Recoltare sputei pentru:

- examen bacteriologic -se colecteaza in cutii Petri cu sau fara medii de cultura dar obligatoriu sterile

-depistarea bacilului koch se folosesc cutii Petri sterile sau recipiente de unica folosinta in numar de 3 folosite 3 zile la rand. Probele de sputa se pot lua pe loc sau dimineata devreme din expectoratia matinala.  Pacientul isi va clati gura cu apa apoi va respira adanc de cateva ori provocandu-se astfel tusea. Se colecteaza minim 3-5 ml de sputa in fiecare recipient 3 zile la rand. Cadrul sanitar care supravegheaza tehnica va avea grija ca exteriorul recipientului sa ramana curat iar materialul folosit la stergere sa fie colectat pentru distrugere.

Semne si simpotme posibile in afectiunile aparatului respirator

-Durerea toracica difera ca localizare, intensitate si mod de aparitie in functie de regiunea afectata si intinderea leziunilor. Durerea toracica nu expirma intotdeauna o afectiune a aparatului respirator (poate fi durere cardiaca, de perete, nevralgii intercostale)

-Tusea poate fi uscata sau umeda. Este un simptom dominant in majoritatea afectiunilor respiratorii. Difera ca frecventa, mod de aparitie, matinala, vesperala, in anumite pozitii, poate duce la epuizarea pacientului, la perturbarea somnului. In unele situatii e necesara provocarea tusei pentru a usura eliminarea secretiilor.

-Expectoratia difera ca si cantitate, aspect. Examenul macroscopic  ofera informatii referitoare la diagnostic si etiologie. Este un produs patologic periculos in propagarea infectiei.

-Dispneea e consecinta scaderii aportului de oxigen, cresterii dioxidului de carbon, comprimarii organelor mediastinale (trahee, bronhii) sau poate fi o consecinta a obstructiei cailor respiratorii. Poate fi insotita de tiraj, cornaj, wheezing, batai ale aripioarelor nazale, turgescenta jugularelor externe. Duce la anxietatea pacientului, intoleranta la efort, ortopnee, vomica(evacuarea unei mari cantitati de sputa, colectie purulenta intalnita in abcesul pulmonar, chiste pulmonare. Poate fi unica sau fractionata. A nu se confunda vomica cu sputa purulenta)

-Hemoptizia, apare in TBC-ul pulmonar, in cancer

-Cianoza se datoreaza lipsei de oxigen (hipoxiei)

-Tahipnee

-Bradipnee

-Sughitul apare prin iritarea nervului frenic in boli ca pleurezii, tumori pulmonare.

-frison

-febra

-transpiratii

-cefalee

-agitatie

-anorexie

Ingrijirea pacientului cu insuficienta respiratorie acuta

Se caracterizeaza prin imposibilitatea plamanilor de  a asigura oxigenarea sangelui si eliminarea CO2.

Culegerea de date (circumstante de aparitie)

-obstructia cailor respiratorii superioare

-alterarea functiei centrului respirator apare in procese pulmonare si pleurale

Manifestari de dependenta (semne si simptome)

-dispnee

-cianoza

-modificare amplitudinii miscarilor respiratorii

-tahicardie

-durere toracica

-transpiratii abundente

-anxietate

-confuzie

-delir

Diagnostice de nursin

-alterarea respiratiei

-diminuarea schimburilor gazoase

-diminuarea perfuziei  tisulare

-Potential de complicatii

Obiectivele vizeaza

-permeabilizarea cailor respiratorii

-favorizarea ventilatiei pulmonare

-combaterea starii de hipoxie

-prevenirea complicatiilor

Permeabilizarea cailor aeriane:

In caz de obstructii supraglotice se aseaza bolnavul in decubit dorsal cu capul in hiperextensie . La pacietnii in coma se aplica pipa Guedel. La pacientii cu varsatura se inclina lateral capul pacientului. Se curata orofaringele de secretii cu degetul infasurat in compresa de tifon sau prin aspiratie orofaringiana cu ajutorul unui aspirator. In caz de corpi straini se permeabilizeaza caile respiratorii prin efectuarea manevrelor Heilmnich.

In caz de obstructii subglotice se practica aspirarea secretiilor cu seringa Goulion cu pompa de vid sau cu aspirator electric. Se mai poate face drenaj postural asezand bolnavul in decubit ventral sau lateral cu capul mai jos decat trunchiul si intors intr-o parte.

In obstructiile laringo-trahiale se practica de catre medic , intubatia oro-traheala sau la nevoie traheostomia dupa care se face aspirarea secretiilor.

Favorizarea ventilatiei pulmonare

Daca pacientul este in stop respirator in spital se face o restabilirea respiratiei cu ajutorul aparatlelor mecanice

Combaterea starii de hipoxie

-o buna pozitie a pacientului

-o buna oxigenare a salonului

-oxigenoterapie asigurandu-se umidificarea aerului

-in cazul administrarii oxigenului prin sonda nazala, aceasta trebuie sa fie sterila.

-administram medicatia prescrisa de medic: bronhodilatatoare, expectorante, mucolitice, antibiotice

-monitorizarea functiilor vitale

Prevenirea complicatiilor: observarea semnelor si simptomelor unor complicatii

Evacuarea lichidelor pleurale, peritoneale prin punctii pleurale

Educarea pacietului pentru eliminarea secretiilor, reluarea activitatilor fizice in functie de toleranta la efort

Ingrijirea pacientului cu astm

Astmul bronsic se caracterizeaza prin crize de dispnee paroxistica expiratorie provocate de obstructia bronhiilor prin bronhospasme

Culegerea de date

Putem avea spasm extrinsec unde factorul declansator este din afara (alergenii)  sau astm intrinsec declansatoare fiind infectiile pulmonare.

Factori favorizanti

Expunerea la frig, ceata umezeaza, trecerea brusca de la aer cald la aer rece, emotii.

Manifestari de dependenta Semne si simptome

In criza de astm bronsic uneori intalnim prezenta simptomelor prevestitoare ca rinoree, stranut, tuse uscata.

Caracteristic este dispneea cu caracter expirator, tuse cu expectoratie, transpiratii, bradicardie,  iar pacientul ia pozitia de ortostatism pentru mai buna ventilatie

Starea de rau asmatic este forma grava a crizei de astm bronsic. Pe langa simptomele de mai sus apare si:

-polipnee

-tiraj intercostal

-cianoza

-imposibilitatea de a vorbi

-tahicardie

-creste tensiunea arteriala

-transpiratii abundente

Examenele paraclinice arata cresterea eozinofilelor in sputa si in sange. Testele cutanate sunt pozitieve in astmul extrinsec. Probele functionale ventilatorii modificate. 

Diagnostice de nursing Problemele pacientului

-alterarea respiratiei

-anxietate

-deficit de autoingrijire

-alterarea somnului

-alterarea comunicarii

-disconfort datorita dispneei

Obiective

-combaterea crizei de astm bronsic

-ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice

-prevenirea complicatiilor

-ameliorarea tolerantei la efort