NURSING 25.10.2012

NURSING 25.10.2012

Ingrijirea pacientilor in pneumologie (ingrijirea pacientilor cu afeciuni ale aparatului respirator)

Aparatul respirator este format din:

-cai extrapulmonare: cavitatea nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii

- plamanii drept si stang

Structura plamanului

Plamanul este format din cai aeriene intrapulmonare care formeaza arborele bronsic, parenchimul pulmonar, retea sanguina si limfatica, retea nervoasa

La exterior plamanul este invelit intr-o membrana seroasa numita pleura

Respiratia este functia prin care organismul ia din mediul extern oxigenul si elimina dioxidul de carbon.

Etapele respiratiei:

-Etapa pulmonara

-Etapa sanguina

-Etapa circulatorie

-Etapa tisulara

Organele care asigura respiratia sunt:

-scheletul cutiei toracice

-muschii cutiei toracice

-diafragmul

Miscarile respiratorii:

-inspiratia

-expiratia

Ventilatia pulmonara reprezinta circulatia aerului prin caile respiratorii si plamani (inspiratie si expiratie). Ea depinde de frecventa miscarilor respiratorii.

Educatia pacientului pentru prevenirea afectiunilor respiratorii se refera la

-mentinerea unei bune pozitii a corpului

-practicarea exercitiilor fizice, a sportului

-tratarea deformarilor musculo-scheletice din regiunea toracica

-evitarea fumatului si a consumului de droguri

-evitarea mediului poluat

-evitarea respiratului pe gura in anotimpul rece si umed

-evitarea contactului cu persoane care prezinta afectiuni respiratorii acute

-evitarea aglomeratiilor in perioada de epidemii virale

-tratarea din timp a afectiunilor respiratorii acute

-tratarea afectiunilor care apar secundar imbolnavirii aparatului respirator

-combaterea obezitatii

Factori de risc in afectiunile pulmonare

-conditii atmosferice nefavorabile

-factorii iritanti

-fumatul si alcoolul favorizeaza bronsita cronica, TBC, cancer pulmonar

-mediul poluat

Factorii infectiosi

-microbii (streptococ, stafilococ)

-virusii (virusul gripal, rinovirusul)

Factorii alergici

-praf

-acarieni

-alergeni alimentari

-par de animale

Abuzul de medicamente

-nu este bine sa ne auto-tratare

Factori genetici

-malformatiile congenitale

-tumorile maligne

Factori sociali

-locuinte cu mucegai

-umezeala

-nivelul de cultura si educatie sanitara a populatiei

Termeni medicali

Torace emfizematos: torace dilatat, hipersonor, cu murmur vezicular diminuat

Bronsiectazie: o dilatare cronica a bronhiilor si a bronhiolelor

Hipoxemie:  scaderea cantitatii de oxigen in sange

Hipercapmie: cresterea saturatiei de bioxid de carbon in sangele arterial

Hipocapmie: scaderea saturatiei de CO2 in sangele arterial

Pleurezie: inflamatia pleurei cu acumulare de lichid

Pneumotorax: acumularea aerului sau a gazelor in cavitatea pleurala

Toracocenteza: punctie pleurala cu aspirare de lichid pleural

Empiem: acumulare de puroi in cavitatea pleurala

Wheezing: respiratie suieratoare auzibila mai ales in expir prelungit si este caracteristica in dispneea din criza de astm bronsic

Evaluarea morfofunctionala a aparatului respirator

Examenul fizic

La examenul fizic facem inspectia aspectului toracelui, miscarile celor 2 hemitorace, tipul respiratiei, culoarea tegumentelor, tirajul intercostal (vizibil mai ales la copii), bataile aripioarelor nazale(mai vizibil la copii)

La percutie urmarim sonoritatea sau matitatea pulmonara

La auscultatie urmarim murmurul vezicular normal, sau diferite raluri sau frecaturi pulmonare

Examenul radiolgic

Obisnuite sunt:

-radiografia toracica

-radioscopia toracica

-CT pulmonar

-angiografie pulmonara

-bronhografie pulmonare

Examinari endoscopice

-bronhoscopie

-pleuroscopie

Examinari cu izotopi radioactivi

-scintigrafia pulmonara

Explorari functionale

-spirometria

-spirografia

-spiroergografia

-analiza gazelor

-teste farmaco-dinamice

-teste cutanate (intradermoreactia cu tuberculina)

Probele functionale ventilatorii

Scopul explorarilor functionale respiratorii este de a stabili capacitatea functionala respiratorie si de a preciza mecanismul de producere a tulburarilor functionale.

Spirometria este metoda de explorare a ventilatiei pulmonare si se face cu ajutorul spirometrului. Spirometrele care se folosesc actual sunt aparate performante care permit inregistrarea electronica pe un ecran a volumelor expirate de pacient. Pacientul este conectat la aparat prin intermediul unei piese bucale in timp ce nasul este pensat cu o clema pentru a se asigura un circuit inchis in vederea unei inregistrari corecte. Cu ajutorul spirometrului se pot determina:

-volumul aerului circulant

-aerul complementar

-aerul de rezerva

-capacitatea vitala a plamanilor

Spirografia  urmareste dinamica ventilatorie si masurarea volumelor ventilatorii statice si dinamice atat in stare de repaus a organismului  cat si la efort. Spirograful este la fel construit astfel ca pacientul sa se adapteze la aparat prin intermediul unei piese bucale,  iar nasul se acopera cu o pensa nazala. Modificarile de volum ale aerului expirat si inspirat se inscriu cu ajutorul unei penite pe o hartie speciala, graficul astfel format fiind sub forma unor curbe si poarta numele de spirograma.

Pregatirea pacientului pentru spirografie                  

Bolnavul trebuie sa fie in repaus 3-4 ore inaintea examinarii. Proba se face dimineata pe nemancate, pe nefumate, in cabinetul de spirografie dupa ce s-a odihnit o jumatate de ora. Asistenta masoara inaltimea si greutatea corporala a pacientului si apoi racordeaza bolnavul la aparat lasandu-l cateva minute sa respire linistit pentru a se obisnui cu aparatul. Pe spirograma inaltimea curbei corespunde inspiratiei iar coborarea curbei corespunde expiratiei.

Datele pe care le va inregistra spirograma sunt:

-capacitatea vitala

-volumul curent

-volumul inspirator de rezerva

-volumul expirator de rezerva

-volumul maxim de aer pe care bolnavul il poate expira (VEMS)

Spiroergografia  este un test de efort care da informatii asupra reactiilor fiziologice ale organismului in conditii de suprasolicitare determinate de un efort muscular.

Analiza gazelor respiratorii

Oximetrie= Monitorizeaza saturatia in oxigen din sangele arterial

Pulsoximetrul este un traductor care se plaseaza pe falanga distala a degetului  sau lobul urechii si masoara saturatia de oxigen din sangele arterial in mod continuu pe un ecran, saturatie care se da in procente (98% saturatie in oxigen e bine iar de la 96% in jos e o hipooxigenare a sangelui arterial)

Examinari de laborator

Din sange:

-testele de inflamatie: VSH, fibrinogen, hemoleucograma

-reactii pentru depistare de HIV, SIDA

Din urina:

-examenul sumar de urina

Recoltare sputei pentru:

- examen bacteriologic -se colecteaza in cutii Petri cu sau fara medii de cultura dar obligatoriu sterile

-depistarea bacilului koch se folosesc cutii Petri sterile sau recipiente de unica folosinta in numar de 3 folosite 3 zile la rand. Probele de sputa se pot lua pe loc sau dimineata devreme din expectoratia matinala.  Pacientul isi va clati gura cu apa apoi va respira adanc de cateva ori provocandu-se astfel tusea. Se colecteaza minim 3-5 ml de sputa in fiecare recipient 3 zile la rand. Cadrul sanitar care supravegheaza tehnica va avea grija ca exteriorul recipientului sa ramana curat iar materialul folosit la stergere sa fie colectat pentru distrugere.

Semne si simpotme posibile in afectiunile aparatului respirator

-Durerea toracica difera ca localizare, intensitate si mod de aparitie in functie de regiunea afectata si intinderea leziunilor. Durerea toracica nu expirma intotdeauna o afectiune a aparatului respirator (poate fi durere cardiaca, de perete, nevralgii intercostale)

-Tusea poate fi uscata sau umeda. Este un simptom dominant in majoritatea afectiunilor respiratorii. Difera ca frecventa, mod de aparitie, matinala, vesperala, in anumite pozitii, poate duce la epuizarea pacientului, la perturbarea somnului. In unele situatii e necesara provocarea tusei pentru a usura eliminarea secretiilor.

-Expectoratia difera ca si cantitate, aspect. Examenul macroscopic  ofera informatii referitoare la diagnostic si etiologie. Este un produs patologic periculos in propagarea infectiei.

-Dispneea e consecinta scaderii aportului de oxigen, cresterii dioxidului de carbon, comprimarii organelor mediastinale (trahee, bronhii) sau poate fi o consecinta a obstructiei cailor respiratorii. Poate fi insotita de tiraj, cornaj, wheezing, batai ale aripioarelor nazale, turgescenta jugularelor externe. Duce la anxietatea pacientului, intoleranta la efort, ortopnee, vomica(evacuarea unei mari cantitati de sputa, colectie purulenta intalnita in abcesul pulmonar, chiste pulmonare. Poate fi unica sau fractionata. A nu se confunda vomica cu sputa purulenta)

-Hemoptizia, apare in TBC-ul pulmonar, in cancer

-Cianoza se datoreaza lipsei de oxigen (hipoxiei)

-Tahipnee

-Bradipnee

-Sughitul apare prin iritarea nervului frenic in boli ca pleurezii, tumori pulmonare.

-frison

-febra

-transpiratii

-cefalee

-agitatie

-anorexie

Ingrijirea pacientului cu insuficienta respiratorie acuta

Se caracterizeaza prin imposibilitatea plamanilor de  a asigura oxigenarea sangelui si eliminarea CO2.

Culegerea de date (circumstante de aparitie)

-obstructia cailor respiratorii superioare

-alterarea functiei centrului respirator apare in procese pulmonare si pleurale

Manifestari de dependenta (semne si simptome)

-dispnee

-cianoza

-modificare amplitudinii miscarilor respiratorii

-tahicardie

-durere toracica

-transpiratii abundente

-anxietate

-confuzie

-delir

Diagnostice de nursin

-alterarea respiratiei

-diminuarea schimburilor gazoase

-diminuarea perfuziei  tisulare

-Potential de complicatii

Obiectivele vizeaza

-permeabilizarea cailor respiratorii

-favorizarea ventilatiei pulmonare

-combaterea starii de hipoxie

-prevenirea complicatiilor

Permeabilizarea cailor aeriane:

In caz de obstructii supraglotice se aseaza bolnavul in decubit dorsal cu capul in hiperextensie . La pacietnii in coma se aplica pipa Guedel. La pacientii cu varsatura se inclina lateral capul pacientului. Se curata orofaringele de secretii cu degetul infasurat in compresa de tifon sau prin aspiratie orofaringiana cu ajutorul unui aspirator. In caz de corpi straini se permeabilizeaza caile respiratorii prin efectuarea manevrelor Heilmnich.

In caz de obstructii subglotice se practica aspirarea secretiilor cu seringa Goulion cu pompa de vid sau cu aspirator electric. Se mai poate face drenaj postural asezand bolnavul in decubit ventral sau lateral cu capul mai jos decat trunchiul si intors intr-o parte.

In obstructiile laringo-trahiale se practica de catre medic , intubatia oro-traheala sau la nevoie traheostomia dupa care se face aspirarea secretiilor.

Favorizarea ventilatiei pulmonare

Daca pacientul este in stop respirator in spital se face o restabilirea respiratiei cu ajutorul aparatlelor mecanice

Combaterea starii de hipoxie

-o buna pozitie a pacientului

-o buna oxigenare a salonului

-oxigenoterapie asigurandu-se umidificarea aerului

-in cazul administrarii oxigenului prin sonda nazala, aceasta trebuie sa fie sterila.

-administram medicatia prescrisa de medic: bronhodilatatoare, expectorante, mucolitice, antibiotice

-monitorizarea functiilor vitale

Prevenirea complicatiilor: observarea semnelor si simptomelor unor complicatii

Evacuarea lichidelor pleurale, peritoneale prin punctii pleurale

Educarea pacietului pentru eliminarea secretiilor, reluarea activitatilor fizice in functie de toleranta la efort

Ingrijirea pacientului cu astm

Astmul bronsic se caracterizeaza prin crize de dispnee paroxistica expiratorie provocate de obstructia bronhiilor prin bronhospasme

Culegerea de date

Putem avea spasm extrinsec unde factorul declansator este din afara (alergenii)  sau astm intrinsec declansatoare fiind infectiile pulmonare.

Factori favorizanti

Expunerea la frig, ceata umezeaza, trecerea brusca de la aer cald la aer rece, emotii.

Manifestari de dependenta Semne si simptome

In criza de astm bronsic uneori intalnim prezenta simptomelor prevestitoare ca rinoree, stranut, tuse uscata.

Caracteristic este dispneea cu caracter expirator, tuse cu expectoratie, transpiratii, bradicardie,  iar pacientul ia pozitia de ortostatism pentru mai buna ventilatie

Starea de rau asmatic este forma grava a crizei de astm bronsic. Pe langa simptomele de mai sus apare si:

-polipnee

-tiraj intercostal

-cianoza

-imposibilitatea de a vorbi

-tahicardie

-creste tensiunea arteriala

-transpiratii abundente

Examenele paraclinice arata cresterea eozinofilelor in sputa si in sange. Testele cutanate sunt pozitieve in astmul extrinsec. Probele functionale ventilatorii modificate. 

Diagnostice de nursing Problemele pacientului

-alterarea respiratiei

-anxietate

-deficit de autoingrijire

-alterarea somnului

-alterarea comunicarii

-disconfort datorita dispneei

Obiective

-combaterea crizei de astm bronsic

-ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice

-prevenirea complicatiilor

-ameliorarea tolerantei la efort