MICROBIOLOGIE 03.05.2012

FAMILIA MARE A BACTERIACEEI
Genul Shegela
Exista specii:
-S. Dizenteriae
-S. Flexneri
-S. Boyai
-S. Sonnei
Sunt bacterii inalt patogene cu habitat strict uman prezente la bolnavi sau sanatosi fiind localizate la nivelul colonului sigmoid. Sunt agenti cauzatori de dizenterie bacteriana (mai exista o dizenterie parazitologica produsa de Amuerba). Contaminarea se face pe cale fecal-orala. Mustele sunt cei mai importanti vectori.
Are trei simptome caracteristice:
-scaune muco-purulente si sangvinolente
-colici sau crampe abdominale
-tenesme care sunt senzatii de defecatie la nivelul anusului
In zona noastra cele mai frecvente imbolnaviri sunt cu flexneri si sonnei. Shegela Dizenteriae produce o toxina:
-sigha care este neurotoxica, enterotoxica, citrotoxica si face din aceasta specie sa fie cea mai patogena
Imunitatea in dizenterie are un caracter local la nivelul colonului cu o durata de 6-12 luni (la nivelul mucoasei intestinale apar imunoglobulinele A)
Exista un vaccin dizenteric viu "vadisem" cu un continut constituit din suspensii de bacili S flexneri care administrati oral dau o imunitate de 6-12 luni
Genul Yershinia
Doar 3 specii sunt de interes medical
-Y. Pestis care da ciuma: are ca rezervor de microbi principali rozatoarele de la care se transmite la om. Transmiterea interumana e neobisnuita dar apare in timpul epidemiilor cand se produce pesta pulmonara cand bolnavii elimina bacilii pe cale aerogena. De la locul intepaturii purecelui, germenii ajung la locul cel mai apropiat formand butonul pestos. Netratata mortalitatea e de 60-75%(se produce o inflamatie a ganglionilor, necroza lor si fistularizarea acestora).
-Y. Pseudotuberculosis: rezervorul natural-rozatoarele si pasarile salbatice de unde ajunge in sol/apa de unde rezulta contaminare orala.
-Y. Enterocolitica: porcul e una din sursele importante pentru om ca aliment contaminant. E o boala diareica cu adenita mezenterica.
Tulpina de Y. Pestis se izoleaza in laboratoare speciale (cu nivelul 3 de protectie)
Tratament de electie: Streptomicina, Gentamicina, Citrofloxacina etc.

CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR
Prima clasa: Penicilinele (au structuri lactamice):
-Penicilina
-Ampicilina
-Amoxicilina
-Oxacilina care e folosita in tratamentul pentru stafilococ(la care se mai da Meticulina si Vancomicina)
A 2-a clasa: Cefalosporinele
-peniciline de sinteze clasificate in 5 clase
-Cefalexim
-Ceftriaxon
-Ceftazidim
-Cefaloftin
-Cefadroxil
-Cefamandol
-Ceftraxin
A 3-a clasa: Macrolidele:
-Eritromicina (dureroasa pt stomac)
-Claritromicina
-Fazitromicina
A 4-a clasa: Aminoglicozidele:
-Gentamicina e injectabila 80mg/20ml si merge pe gram negativ
-Amikacina
-Streptomicina penru TBC
-Netilmicina pentru copii infestati cu gram negativ
A 5-a clasa: Antibiotice cu spectru larg
-Tetraciclina care nu se da celor sub 12 ani
-Doxicilina
-Cloramfenicol care da anemii
A 6-a clasa: Chinolone
-Ofloxacin
-Levofloxacin
-Norfloxacin
-Noxifloxacin
Inhibitori de lactamanza: sulbactami, tazobactami, acid clavulanic. Lactamazele sunt secretate de microbi ca sa distruga antibioticele care au o structura lactamica. Folosirea antibioticelor impreuna cu inhibitorii de lactamaza eludeaza apararea microbului prin lactamaza. Ex: Augmentin si Amoxiclav, Tazocin format din piperacilina si tazobactami

Escherichia Coli (E. Coli)
Este singura specie de tip a genului si este de interes medical.
Numarul lor/ unitate de volum in apa si alimente reprezinta indicele coli prin care se aprecieaza grade de poluare a apei, mediului si a alimentelor cu materii fecale
E. Coli face parte din flora normala a intestinului la om si animal. 80% din flora colonului e de E. Coli cu rol in sinteza unor vitamine din grupa B si K si contribuie la mentinerea echilibrului, la biocenoza si se mai gaseste la flora perianala, la femei si in cavitatea bucala.
Sunt cele mai frecvent izolate bacterii in laboratorul de bacteriologie. Dau infectii :
-laterale, intestinale
-extraenterale: infectii de tract urinar, septicemii, meningite neonatale, biliare, colecistul, respiratorii, ORL, geniale, nozocomiale
Infectiile enterale se produc cu 5 specii de E. Coli:
1. E. Coli enterotoxigene: secreta enterotoxine
2. E. Coli interoinvazivi (EIEC): penetreaza ca shegelele celulele intestinale pe care le distrug si dau un sindrom dizenteric cu scaune muco-purulente si sangvinolente.
3. E. Coli enteropatogene (ETEC): da diaree la copii sub 2 ani
4. E. Coli enterohemoragic: da colita hemoragica
5. E. Coli enteroaderent: da diaree la copiii din tari subdezvoltate sau slab dezvoltate si au miros acru de bors

Genul Proteus
Este foarte raspandit in natura mai ales unde exista materii in descompunere: gunoaie, carne alterata etc.
Sunt 2 specii de interes medical:
-P. Vulgaris
-P. Miravilis
Caracteristic proteusului este mirosul de putrefactie si fenomenul de catarare, invazie.
Valurile de expansiune lasa o linie de demarcatie de 2, 3 mm daca tulpinile sunt diferite (fenomenul dienes)
Proteusul produce ureaza care descompune ureea in dioxid de carbon si amoniac

Genul Klepsiela (imobila)
Este intalnita in componentele florei intestinale
Pe mediu de cultura solida dau colonii mari, mucoase, confluente deoarece sunt inconjurate de o capsula
Specii importante in patogeneza umana:
1.K. Pneumoniae
2.k. Ozenae da boala Ozena care este o afectiune cronica cu supuratii mucoase si fetide, insotite de atrofia mucoasei nazale ce duce la pierderea mirosului
3.K. Rinoscleromatis da rinita cronica hipertrofica cu leziuni granomatoase

TUBERCULOZA
Este data de microbul tuberculosis care este acid alcool rezistent , motiv pentru care nu se coloreaza gram ci se coloreaza numai la cald si nu pot fi decolorati. Denumirea de Bacil Acid Alcool Rezistent (BAAR)
Se numeste coloratia Ziehl-Nielsen si bacili apar rosii pe un fond albastru
Se cultiva numai pe medii complexe: Lowenstien-Jensen  care contine ou, glicerina, asparagina si verde malachit
Coloniile sunt rugoase, uscate, neregulate conopidiforme
Localizari: pulmonar, produsul recoltat: sputa, aspirat gastric, lichidul pleural, TBC osos, urinar, meningita TBC
Coloniile se formeaza in decurs de 2-4 saptamani si se verifica la 21, 30, 60 de zile
Tratamentul se face cu 3-4 medicamente odata pentru o perioada de 6-9 luni
Contactii sanatosi  se trateaza cu rifanticina 2 luni

Sifilisul
Genul se cheama Treponela
Este dat de specia Treponela Pallidum
Este un microb spiralat  din aceeasi clasa de spirochete facand parte si Borelia si Leptospira
Borelia da boala Lime daca capusa este infectata, boala se manifesta ca un eritem migrator care dispare dupa prima luna dupa care urmeaza o perioada asimptomatica putand aparea semne neurologice dupa ani de zile

Genul Pseudonomas
Spre deosebire de enterobacteriacee, desi se intalneste destul de frecvent este un bacil gram negativ oxidazopozitiv
Acest detaliu il diferentiaza de intreaga familie a enterobacteriaceelor
Este foarte caracteristic mirosul de iasomie tei si salcam
Are un pigment difuzabil in mediul de cultura (verde)
Este implicat in infestarile nozocomiale dar se gaseste aproape in toate secretiile organismului