marți, 8 mai 2012

NURSING 08.05.2012


RECOLTAREA SNF-ului
Prin recoltarea secretiilor nazo-faringiene (SNF), sunt evidentiate diferentierea intre infectii virale si cele bacteriene sau de alta natura. Sunt evidentiati purtatorii care poarta un anumit microb dar care nu fac boala.
Recoltarea SNF-ului se face de obicei in inflamatia faringelui, inflamatia amigdalelor si in afectiuni care au la baza infectia faringiana (ex: glomerulornefrita, nefrita sau chiar reumatismul articular acut-RAA)
Materiale necesare:
-manusi
-masca
-eprubeta cu tamponul faringian care este asezat pe o ansa rigida, steril la care se va verifica inainte de folosire etanseitatea si termenul de valabilitate.
-tavita renala
-spatula linguala
Pregatirea pacientului
-psihica: explicam procedura si necesitatea, ce i se face si ce vom obtine
-fizica consta in educarea pacientului ca inainte de recoltare nu are voie sa manance, sa bea lichide, sa faca gargara sau sa se spele pe dinti, nu are voie sa isi instileze picaturi dezinfectante in nas sau sa faca badijonari cu solutii antiseptice, deasemenea el nu trebuie sa fie sub tratament cu antibiotic.
Pozitia pacientului in timpul recoltarii este sezanda pe scaun  iar pentru recoltarea secretiilor la copii e nevoie de o a doua persoana care va tine copilul in brate cu capul sprijinit pe umar si o mana o va tine petrecuta peste mana si una peste picioare iar persoana care recolteaza SNF-ul cu mana stanga va tine fruntea copilasului iar cu mana dreapta va incerca sa recolteze
Termenii de lucru
1.Spalarea mainilor cu apa curenta si sapun apoi
2.imbracam manusile,
3.punem masca de protectie
4.ne pozitionam lateral de pacient pentru a evita stropirea in cazul declansarii tusei sau a senzatiei de voma
5.solicitam pacientului sa deschida gura si la nevoie apasam limba cu spatula linguala
6.stergem cu tamponul faringian steril depozitul de pe faringe si amigdale iar in cazul existentei unor false membrane incercam sa prelevam si din acestea
7.introducem apoi tamponul in eprubeta sterila sau in port-tampon.
8. etichetam, completam biletul si trimitem recoltarea urgent (maxim 30 min.) la laborator pentru insamantarea pe medii de cultura.
Recoltarea poate fi unica sau concomitent se pot face recoltari nazale pentru recoltarea secretiei nazale. In timpul recoltarii nu se atinge tamponul de dinti si nici nu se imbiba tamponul cu saliva deoarece poate sa conduca la rezultate gresite. In cazul pacientilor comatosi se pot folosi departatoarele de maxilare.

RECOLTAREA SPUTEI
Este foarte importanta pentru diagnosticul etiologic (cele care ne servesc cauza) al afectiunilor bronho-pulmonare si ne poate da date referitoare la calitatea, cantitatea sputei, examinarea macro/microscopica sau culturi din sputa.
SPUTA: este un amestec de saliva, secretii nazo-faringiene si secretii bronho-alveolare.
Materiale necesare:
-materiale nesterile: manusi, masca, tavita renala, vase colectoare bine spalate, uscate fara sa contina substante anti-septice si sa fie obligatoriu cu capac.
-materiale sterile: cutii petri sterile, manusi chirurgicale sterile, apa distilata sau apa sterila si un vas de aproximativ 200-300 ml cu capac sterilizat in prealabil.
Pregatirea pacientului:
-psihica
-fzica: trebuie sa educam pacientul, sa anuntam pacientul ca sputa se recolteaza dimineata pe nemancate pentru a evita amestecul cu resturi alimentare. Educam pacientul sa isi clateasca gatul si faringele cu apa inainte de a expectora, pacientul isi va indeparta proteza dentara daca exista, il vom educa sa nu inghita expectoratia, sa expectoreze numai in vasul colector sau in cutia petri, sa nu murdareasca exteriorul vasului, sa nu scuipe saliva ci doar sputa iar in afectiunile cronice pacientul va fi educat ca toata sputa pe 24h o va colecta in vasul steril cu capac pus la dispozitie.
Tehnica de lucru:
Solicitam pacientului sa expectoreze conform instruirii, apoi pacientul isi va clati repetat gura si va tusi pentru a ajuta eliminarea sputei in cutia petri sau in vasul colector steril. Pentru examinarea de laborator este suficient este suficient 2 ml de sputa (nu saliva), dupa care se va eticheta, se va completa biletul de trimitere si se va trimite la laborator.
Alte metode de recoltare a sputei:
-prin biopsie sau punctie pulmonara
-prin bronhoscopie
-prin spalatura gastrica
-prin spalatura bronsica

Recoltarea lichidului gastro-duodenal
-examenul sucului gastric este recomandat pentru evidentierea pH-ului sucului gastric sau pentru evidentierea bacilului coch la pacientii care nu expectoreaza ci inghit sputa bacilul coch e vinovat de tuberculoza sau pentru evidentiera germenilor in gastritele microbiene
-lichidul duodenal nu contine in mod normal, ci doar in mod patologic germeni
Materiale necesare:
-sonda gastrica/duodenala/gastroduodenala (sterila, de unica folosinta)
-tavita renala
-manusi
-masca
-eprubete
-spray de lidocaina
-servetele, prosoape, materiale de protectie pentru pacient.
Odata ajunsa sonda in stomac aspiram lichidul de staza care exista in stomac, se noteaza cantitatea si o fractie din acest lichid se pune in eprubeta, se eticheteaza si se va trimimte la laborator. Se vor recolta in continuare aspirand cu seringa pe sonda inca 3 fractii din 15 in 15 min. In continuare penru evidentierea infectiilor biliare se va continua cu sondajul duodenal. Dupa ce am extras fractia a4-a de suc gastric, asezam pacientu in decubit dorsal drept cu un sul de patura sau o perina asezat sub rebordul costal si ghemuit. apoi vom invita pacientul sa inghita in continuare sonda pana la gradatia de 75 de cm dar de data aceasta inaintarea sondei se va face foarte lent respectiv 1 cm/min., deoarece sonda trebuie sa se adapteze si sa ia drumul micii curburi a stomacului spre duoden, altfel sonda se poate incolaci in stomac.
In mod normal lichidul duodenal sau bila care se va recolta, primii 10 ml curg in mod obisnuit pe sonda fara sa aspiram. In cazul in care nu se scurge bila sau lichid de culoare galbena incercam sa aspiram cu seringa si verificam astfel pozitia sondei. Daca obtinem astfel lichid galben sau bila, bila poarta numele de bila A, este de culoare galbena, portocalie, limpede si reprezinta lichidul duodenal sau bila coledociana. Dupa recoltare punem bila intr-o eprubeta, etichetam si trimitem la labroator, apoi se introduce solutie sulfat de magneziu 33%, 40 ml. incalzit la temperatura corpului, apoi se penseaza sonda timp de 15-20 de minute. Dupa desfacerea sondei lasam sa se scurga  bila recoltand in acelasi timp si in eprubeta pentru trimiterea ei la laborator, de regula se scurg 100-200 ml de bila B care este bila din vezica biliara de o culoare galben maronie. Dupa ce se scurge toata cantitatea de bila B, pe sonda se va scurge in continuare lichid biliar de o culoare galben aurie care provine din canalele hepatice si poarta numele de bila C. Se recolteaza, eticheteaza si se trimite la laborator. Din bila se pot cere examene citologice, microbiologice sau de paraziti, important este ca imediat dupa recoltare bila sa fie trimisa la laborator deoarece lambliile/giardia in mediul extern mor foarte repede.
Indepartarea sondei
Se penseaza sonda, se extrage sonda cu miscari rapide pensarea sondei evitand scurgerea continutului din sonda in faringe sau mai grav in trahee cu riscul de aspiratie. Dupa extragere solicitam pacientului sa isi clateasca gura, indepartam tavita renala si materialele de protectie. Culcam pacientul in pat si reorganizam locul de munca.
Complicatii posibile
-Angajarea sondei in laringe care este recunoscuta prin aparitia tusei si cianoza fetei. In acest caz extragem sonda si incercam o noua introducere.
-Obstruarea sondei cu resturi alimentare sau medicamentoase.
-Greata si varsatura la trecerea sondei prin faringe
-Incolacirea sondei in stomac caz in care se extrage sonda pana la gradatia 45 si se reincearca inghitirea sondei
-Muscarea sondei
-La extragerea sondei se poate scurge lichidul din sonda in gura sau in trahee producand in primul caz greata iar in al doilea tuse

Recoltarea materiilor fecale
Recoltarea scaunului se face pentru anumite examinari:
-macroscopica
-copro-bacteriologica
-copro-parazitologica
-copro-citologica
Recoltarea copro-bacteriologica este importanta in diferite boli ale tubului digestiv care evolueaza cu diaree, febra, varsaturi etc.
Recoltarea copro-parazitologica depisteaza bolile care pot fi determinate de anumiti paraziti cum ar fi giardia, tenii, oxiuri
Examinarea macroscopica pune in evidenta culoarea scaunului, cantitatea si anumiti paraziti care se vad cu ochiul liber. Tot din scaun se pot evidentia si hemoragiile oculte (examenul numit hemocult sau gregersen)
Materialele necesare pentru recoltarea scaunului:
-materiale de protectie: manusi, masca, aleza, musama, vas colector prevazut cu capac, materiale pentru igiena locala, perianala, recipient colector pentru examenul copro-parazitologic si copro-citologic. Doar la copro-bacteriologic trebuie sa fie recoltat in recipient steril care in mod normal are in el un mediu de cultura.
Recoltarea copro-bacteriologica se poate face si direct din anus cu sonda nelaton sterila. Se introduce sonda in anus si cu ajutorul ei se recolteaza o cantitate mica de scaun.
La sugari pentru copro-bacteriologic se va pune sterilizat.
Pregatirea pacientului
-psihica
-fizica: instruim pacientul in vederea toaletei regiunii anale folosirii vasului colector interdictia de a urina in plosca in cazul pacientilor care folosesc plosca la pat pentru recoltare, iar in cazul recoltarii cu sonda nelaton adoptarea pozitiei corecte pentru recoltarea cu tamponul din rect. La pacientii constipati ii vom invata sa foloseasca un purgativ, iar atunci cand defecarea este facuta cu mai multe ore inainte de a fi trimis la laborator pacientul va fi invatat sa pastreze recipientul la rece altfel fermenteaza si explodeaza asemenea dopului de sampanie
Tehnica de lucru
In mod normal pentru recoltarile normale din scaun pacientul va avea o defecatie in plosca de unde va lua din segmente diferite o cantitate foarte mica de scaun. In cazul copiilor se pun scutece sterile iar in cazul recoltarii cu sonda nelaton din rect se va introduce sonda pe o distanta de aproximativ 10-15 cm si se va aspira continutul din rect cu ajutorul unei seringi dupa care acesta se va descarca in recipientul steril. Pentru examinarea oxiurilor recoltarea se face din regiunea anala, pliurile anale iar la copii se poate lua si de sub unghii deoarece copii se scarpina si aduna sub unghii. Dimineata inainte de toaleta si defecare  aplicam pe regiunea si pliurile anale o banda adeziva transparenta pentru aderenta oualelor, apoi exfoliem banda si o lipim cu partea lipicioasa pe o lama de 4-5 cm. pe care vor ramane apoi fixate ouale de oxiuri, astfel cu banda lipita pe lama se eticheteaza si se trimite la laborator. Transportarea tarzie a produsului duce la rezultate eronate.
Recoltarea se mai poate face sub control direct vizual prin tubul rectoscopului.
De retinut ca pentru examenul copro-bacteriologic pacientul nu trebuie sa fie in tratament cu antibiotic.

Recoltarea secretiilor purulente
Prezinta particularitati legate de:
-localizare
-produs de extras
-agenti patogeni posibili
-conditii de cultivare-de obicei recoltarea se face prin punctii ale abceselor sau de pe suprafata tegumentelor, din plagi supurate, din conjunctiva oculara cu respectarea regulilor de asepsie si evitarea infectiilor pentru pacient
Din toate produsele se fac culturi iar daca a 2a zi pe mediile de cultura nu se observa colonii ori pacientul a fost tratat cu antibiotic, ori este vorba de germeni anaerobi sau alti germeni pretentiosi. Colectiile sau abcesele inchise de obicei sunt unimicrobiene.
Materiale necesare
-manusi, masca
-aleza, musama
-materiale de dezinfectie locala
-medii de cultura adecvate
-seringi si ace pentru recoltare sterile
-comprese sterile
-trocare in cazul punctionarii supuratiilor inchise
-lichid de spalatura: ser fiziologic, apa distilata
Pregatirea pacientului:
-psihica
-fizica: inspectam zona care urmeaza a fi folosita, pozitionam in asa fel pacientul incat zona de lucru sa fie de libera, iar la pacientii care prezinta risc de suprainfectie ii vom duce in sala de tratament pentru manopera.
Tehnica de lucru
Se incepe cu toaleta prealabila a regiunii vizate. Dezinfectam in jur cu tinctura de iod, pozitionam acul la seringa sterila si patrundem in secretia purulenta, aspiram o cantitate minima de 2-3ml, si apoi introducem cantitatea de puroi aspirat in recipientul colector steril . Inchidem cu dopul steril recipientul, etichetam, completam biletul si trimitem la laborator; pentru o insamantare corecta este nevoie de un transport rapid al produsului la laborator

Recoltari la necropsie
Recoltarile la necropsie trebuiesc executate cat mai curand dupa decesul pacientului pentru a preveni invadarea tesuturilor cu germeni intestinali aerobi sau anaerobi.
Tehnica de lucru
In timpul lucrului suprafata organelor se contamineaza cu germeni, necesitand pentru o recoltare corecta aplicarea pe suprafata organului a unei spatule flambate in prealabil la flacara(se prajeste zona vizata), apoi se introduce prin mijlocul zonei un trocar pentru a aspira sange, pulpa etc. care apoi sunt asezate in cutiile cu medii de cultura variate.
Exemple de investigatii ce se pot face la necropsie:
-examen histopatologic
-examen microbiologic in urma unei prelevari sterile, sau  examen bacteriologic

Un comentariu: