Sistemul vacutainer reprezinta o tehnica simpla sigura avand insa precautii speciale ca
-spalarea mainilor cu apa si sapun
-dezinfectarea mainilor
-schipament de protectie+manusi si halat si masca
-evitarea expunerii la contaminare cu agenti infectiosi
-mentinerea securitatii personalului medical
Fiecare dop de vacitainer are un cod de culoare al dopului astfel de regula cele cu dop rosu sunt pentru bio-chimie(glicemie si acid uric) dop negru pentru (VSH), dop mov (hemograma), dop albastru (grad de coagulare: fibrinogen si timp de protombina), dop verde (contine anticoagulant, litium, heparina si se fol in analize de biochimie: troponina). Dintr toate vacutainerele doar cel cu capac rosu nu are anticoagulant
-VSH are citrat de sodiu
-hemograma EDTA este un anticoagulant pe baza de potasiu (cel mov)
-cel albatru are tot citrat de sodiu in concentratii si cantitati diferite
-recoltarea in vacutainer se face cu ajutorul acelor tip vacutainer care se adapteaza pe un holder
Etapele recoltarii
-recoltarea se face de regula dimineata inainte de a manca dar sunt indicatii de urgenta cand se poate recolta si dupa masa
ex:-in timpul frisoanelor in caz de urgenta
-se face pregatirea psihica si fizica unde se poate
-se completeaza biletul de trimitere
-se completeaza vacutainerul cu datele bolnavului
-se alege locul pentru punctia venoasa
-aplicam garoul si dezinfectam
-efectuam punctia venoasa, recoltam
-extragem in timp ce aplicam compresa sterila
-reorganizam mediul
-sortarea deseurilor
-trimitem sangele la laborator
Materiale necesare
-vacutainer specific
-manusi, masca, tampon, alcool
-garou, leucoplast
-ace, comprese
-holder
-tava speciala sau carucior
Montarea acului pe holder
-verificam sigiliul si termenul de valabilitate
-tinem acul cu ambele maini, efectuam o miscare de rasucire rupandu-se banda de siguranta
-indepartam carcasa protectoare de culoare alba
-se insurubeaza capatul liber al acului pe holder
-inainte de punctie scoatem capacul colorat
Tehnica propriu zisa in punctia venoasa:
- pacientul va sta in pozitie dorsala si laterala
-ne pozitionam vis-a-vis de pacient
-alegem locul, dezinfectam
-imobilizam vena cu mana stanga(4 -5 cm de locul punctiei)
-pacientul va tine pumnul strans
-hoderul trebuie sa formeze un unghi de 15 grade, depinzand de vena
-scoatem capacul colorat al acului, introducem acul in vena inaintand aproximativ un cm
-luam holderul de aripioarele laterale cu indicele si medianul iar cu policele impingem tubul astfel incat presiunea de impingere sa se faca numai asupra holderului
-capatul captusit al acului va strapunge vacutainerul iar sangele va fi aspirat in tub datorita vacuumului
-cand sangele nu mai curge inseamna ca este o cantitate necesara si vom extrage tubul din holder printr-o usoara impingere a policelui asupra aripioarelor timp in care holderul e mentinut stabil
-la fel se aplica cu urmatorul tub dupa care putem agita primul tub dar nu puternic deoarece provaca hemolizarea hematiilor si respectiv valorile probelor pot fi eronate
-se agita printr-o rasturnare de cateva ori
-se retrage acul, se apasa cu tampon sau compresa
-acul utilizat se pune in cutia de deseuri taietoare care are un sistem de desurubare al acului
-nu se recapisoneaza acul niciodata
Complicatii posibile
-la fel ca la injectia intravenoasa
-daca sangele nu este aspirat controlam ca acesta sa fie aspirat in holder, impingem sau retragem holderul fara a scoate acul din vena
-atata timp cat acul este sub piele, tubul este vidat iar sangele va fi aspirat imediat ce am punctionat corect vena, dar daca am scos acul tubul se devideaza
-in cazul punctionarii cu seringa si cu ac in loc de sistem vacutainer vom folosi: seringa, ac steril, tehnica de lucru fiind aceeasi doar ca fiecar vacutainer va trebui intepat lasand sa isi aspire cantitatea de sange necesar iar la extragerea seringii si acului din tub retragem putin pistonul seringii in sus pentru a evita contaminarea mainilor cu sangele care iese
Examenele imunologice
Este un examen de punere in evidenta a unor mici cantitati de antigene si anticorpi cu separarea urmatoarelor analize:
-ieG, igM, igE, igA, C.I.C, AICA
-testele pentru boala numita lupus-celule lupice
-anticorpi antilupus
Examene microbiologice
-hemocultura: insamantarea bacteriilor aflate in sange pe medii de cultura pentru punerea in evidenta a germenilor microbieni si pentr supunerea la antibiograma
-hemocultura nu se confunda cu hemocult care este un examen din scaun pentru determinarea hemoragiilor oculte
-hemocultura: recoltarea sangelui unde il int. in medii sterile si trimiterea la laborator pentru a verifica microbii in sange
Indicatii inainte de a administra antibioticul
-stari febrile prelungite, frisoane urmate de febra
-dupa explorari sau manopere invazive cateterizari
Tehnica de lucru la hemocultura
-asistentul medical care realizeaza aceasta tehnica trebuie sa stabileasca foarte bine tehnica avand in vedere faptul ca sangele se poate contamina cu microbi din afara printr-o tehnica incorecta
-primul pas este spalarea cu grija a maninilor, dezinfectarea si imbracarea manusilor sterile
-dupa aceea se va face se va face dezinfectia larga (10 cm) a zonei de prelevare in acelasi timp va dezinfecta capacele flacoanelor in care se recolteaza cu alcool
-manopera este asemanatoare punctiei venoase si se recolteaza sange in proportie de 1/10 (daca mediul de cultura are 100 de ml vom recolta 10ml)
-dupa punctie dezinfectam din nou locul si aplicam compresa sterila iar sangele recoltat se introduce in eprubeta sau flacon avand grija sa nu-l desterilizam
-se completeaza biletul de trimitere si se transporta rapid la laborator pentru a fi pus la termostat la 37 de grade
-in unele cazuri medicul indica recoltarea a 2 hemoculturi la interval de 1 h
-in alte cazuri se recomanda recoltarea in timpul frisonului
Complicatii posibile
-prelevarea unui volum insuficient de sange
-contaminarea sau suprainfectarea probelor
-contaminarea personalului medical
-eroare tehnica din cauza omogenizarii incorecte a sangelui cu mediul de cultura (cand se produce spuma)
-nerespectarea recoltarii hemoculturii inainte de administrarea antibioticelor
Recoltarea probei Addis Hamburger
-reprezinta examenul urinii pe 3 h care evidentieaza numarul de leucocite prezente in ruina de 3h care se raporteaza apoi/ min
-pacientul isi va goli prima data vezica dimineata si va nota ora exacta astfel ca peste 180 de min fix sa urineze toata cantitatea de urina adunata in vezica
-urina se va masura exact intr-un cilindru gradat iar recipientul care se trimite la laborator se in o dractie de aproximativ 100 ml dar se noteaza cu exactitate cantitatea de urina
-dimineata dupa golirea vezicii pacientul va bea un pahar cu apa
-la pacientii care prezinta incontinenta urinara este important sa fie calculata intr-un recipient timp de 3 h
-se eticheteaza si se trimite la laborator
-din urina mai poate fi pus in evidenta si glicozuria
-pentru determinarea glicozuriei urina se recolteaza pe 24 h in 3 fractii:
- de la 6-14 intr-un flacon
- 14-22 alt flacon
- 22-6 alt flacon
-glucozuria este pozitiva de regula la diabeticii care nu-si controleaza corect diabetul
Daca avem un pacient sondat se penseaza sonda pentru recoltarea cu acul de pe sonda dupa o prealabila dezinfecta a locului de punctie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu