Management 10.10.2012

Boli metabolice si de nutritie 31.10.2012

Merci Flori:)

subiecte test boli metabolice si de nutritie

Definitie metabolism

Metabolismul gucidelor

Definitie glucide

Factori hiperiglicemianti

Factori hipoglicemianti

Metabolismul lipidelor

Metabolismul proteinelor (functii, roluri)

Masuri de profilaxie primara

Masrui de profilaxie secundara

Evaluarea metabolismului

Semne si simptome in bolile de nutritie si metabolism

Obezitatea de tip genoid

Obezitatea de tip android

Obezitatea definitie

Circumstante de aparitie

Manifestari de dependenta

Riscurile obezitatii

Ingrijirea pacientilor cu sindrom de slabire

Definitia slabirii

Circumstante de aparitie

Manifestari de dependenta

obiective

(astea le-am copiat de pe la colegi:D si sper sa fie ok)

Boli metabolice si de nutritie 19.10.2012

Aceste lectii le-am primit de la colega noastra Felicia. Merci Flori pentru scanare

ORL 06.11.2012

ORL 06.11.2012

Rinita

E inflamatia mucoasei nazale.

Poate fi de natura infectioasa (virala) sau de natura alergica

Manifestari clinice:

-semne celsiene locale

-rinoaree care poate fi mucoasa in cea virala sau seroasa in cea alergica

-stranut

-obsturatie nazala

In rinita alergica se asociaza frecvent conjunctivita la nivelul ochilor si da prurit nazal (mancarime)

In rinita virala se asociaza faringita si putem avea o afectiune ganglionara

Analize de laborator

In rinita alergica apar

-euzinofilie

-imunoglobuline crescute

-teste alergologice cutanate pozitive

-frotiu nazal cu euzinofile

In rinita virala apar

-leucocitoza

-limfocitoza

-VSH normal

-poate fi prezenta febra

Tratamentul

-in rinita alergica vom administra antihistamine care sa blocheze distaminele  (apa de mare, picaturi nazale, sistemice; decongestionate nazale); antiinflamatoare

Laringita

Inflamatia mucoasei laringiene poate fi infecioasa locala sau virala cel mai frecvent (virusurile paragripale, gripale) sau chiar fizica/traumatica

Manifestari clinice

-disfonie: raguseala

-tuse latraoare

Apare cornaj (zgomot suierator in timpul inspirului, de obicei apare la 3 pana la 4 ani), tiraj suprasternal, supracostal si supraclavicular, cianoza, poate asocia semnele altor localizari ale infectiei virale.

Analize de laborator

Paraclinice: hemoleucograma, VSH, eritrocite; leucocitoza cu limfocitoza

Tratament

Repaus vocal, administrarea de decongestionate in aerosol (adrenalina, ser fiziologic), antiinflamatoare

 Semne si simptome specifice afectiunilor ORL

Rinoreea

secretie nazala care apare in urma unei inflamatii la nivelul rino-faringo-amigdalitei si care poate sa fie :

-seroasa

-mucoasa

-muco-purulenta

Dispnee: insuficienta respiratorie

Hemoragie: revarsare de sange (epistaxis)

Disfonia: nu poate vorbi

Raguseala

Disfagie: lipsa alimentatiei

Obstructie: ingustare la nivelul unui aparat/sistem

Parestezie faringiana: faringele este afectat partial (si poate fi ca o semipareza)

Afonie: imposibilitatea pronuntarii corecte

Hipoacuzie: auzul afectat partial

Surditate: lipsa auzului

Otoree: infectia urechii

Epistaxis: hemoragie nazala

Sinuzita: afectiune a sinusurilor fetei

NURSING 06.11.2012

Nursing 06.11.2012

Ingrijirile pacientului in cardiologie

Metode de investigatie ale aparatului cardio-vascular

Metode neinvazive

Notiuni generale

Explorarea functionala a aparatului cardio-vascular are scopul de  a stabili capacitatea functionala si posibilitatile de adaptare la eforturi ale inimii si ale vaselor sanguine, de a evidentia tulburarile functionale incipiente si de a stabili deficitul functional.

Capacitatea functionala a inimii si a vaselor este influentata si de factori externi: oboseala, abuzul de alcool, nicotina, emotii, gradul de antrenament, acesti factori modificand substantial rezultatele probelor.

Ca la orice alta explorare pacientul trebuie sa fie pregatiti fizic si psihic iar inainte de explorare sa nu primeasca medicamente care sa influenteze rezultatele.Examinarile se executa de obicei pe nemancate sau la 2-3h dupa ultima masa si inainte de examinare se va odihni 10-15 minute. In cazurile de urgenta, nu se va tine seama de pregatirea bolnavului examinarile putandu-se face in orice conditii.

Ecografia cardiaca/ Ecocord

Este examinarea inimii cu ajutorul ultrasunetelor. In unele cazuri se poate sincroniza cu EKG si sonocardiograma. Prin ecocord se pune in evidenta:

-afectiunile valvulare ale inimii

-bolile congenitale

-tumorile de la nivelul inimii

-depozitele ateromatoase din vasele mari si mijlocii

Pentru ecocord pacientul nu necesita pregatire speciala, pozitia este de decubit dorsalsi poate fi asezat la cererea medicului in decubit lateral stang. Bolnavul va fi dezbracat pana la jumatate si se aplica gel pe regiunea precordiala.

EKG- electrocardiograma

Reprezinta inregistrarea grafica a manifestarilor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac, cu ajutorul unui aparat foarte sensibil numite electrocardiograf. Electrocardiografele amplifica manifestarile electrice ale miocardului si le inregistreaaz, prin intermediul unor electrozi aplicati pe pacient.

Legatura dintre aparat si pacient se face cu ajutorul unui cablu care se fixeaza la electrozi, iar acestia vor fi fixati pe suprafata corpului la o anumita distanta de miocard. Inregistrarea ekg-ului se face de regula in cabinete speciale de explorari functionale, respectiv EKG.

Pregatirea bolnavului:

Pacientul trebuie sa fie in repaus fizic si psihic absolut si avand o perioada de 10-15 minute de odihna inaintea efectuarii interventiei.

Pozitia este de decubit dorsal pe patul de examinare, relaxat fara sa isi incoarde musculatura. Conectarea pacientului la circuitul aparatului se face cu ajutorul unor cabluri care conduc electricitatea si la fiecare capat de cablu legatura se face cu ajutorul electrozilor care se fixeaza pe tegumentul pacientului. Electrozii au culori specifice pentru fiecare brat sau gamba. La fel electrozii precordiali, incepem intotdeauna de la dreapta la stanga si incepem cu membrele superioare (de la dreapta spre stanga urmeaza: rosu, galben, verde negru) iar electrozii precordiali sunt 6 (rosu, galben, verde, maro, negru, mov) Pozitia electrozilor precordiali: B1 in marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal, B2 pe aceeasi linie dar in stanga sternului, B6 pe linia axilara medie in spatiul 5 intercostal, B4 pe linia medio-claviculara pe spatiul 5 intercostal, B3 va fi la mijlocul distantei intre B2 si B4, B5 va fi la mijlocul distantei intre B4 si B6.

EKG sau electrocardiograma Holter(EKG in dinamica)

Poate fi inregistrat pe o perioada mai lunga de timp cu ajutorul aparatului Holter. Aparatul Holter este un micro-electro-cardiograf portabil care functioneaza cu baterie in circuitul caruia se conecteaza bolnavul cu electrozii precordiali. Aparatul se fixeaza pe bolnav cu ajutorul unor curele, iar hotlerul va fi pregatit pentru inregistrarea de 24h a activitatii inimii. Daca pacientul in timp ce are aparatul fixat pe corp prezinta simptome deosebite (durere precordiala, tahicardie) aparatul poate fi oprit de catre bolnav si indepartat de pe corp prin desfacerea curelelor. Citirea si analiza benzii inregistrate cu activitatea inimii se face cu ajutorul unui scanner care deruleaza banda magnetica si analizeaza activitatea inimii cat si anomaliile care apar pe inregistrare. Inregistrarea tip holter-ekg este indicata in tulburari de ritm cardiac, pentru verificarea functionalitatii unui pace-maker, la verificarea eficientei tratamentului cu antiaritmice.

Proba de efort reprezinta aprecierea capacitatii de adaptare la efort a inimii. Testul de efort se efectueaza cu ajutorul  unui covor rulant/bicicletei ergonomice  care se gasesc intr-o camera speciala de explorari.

Indicatii: in diagnosticarea cardiopatiei ischemice atunci cand in stare de repaus pe EKG nu apar semne de cardiopatie ischemica, la testarea capacitatii de efort la bolnavii care au avut infarct miocardic sau penru evaluarea unui tratament medicamentos sau chirurgical. Proba de efort are si contraindicatii: hipertensiune arteriala, ischemie cardiaca, tulburari de ritm supraventricular sau ventricular, infarct miocardic recent sau stari febrile.

Pregatirea bolnavului psihica(explicam de ce, in ce consta, obtinem consimtamantul) si fizica ( nu trebuie sa fumeze 2h inainte de proba, testul se face la cel putin 3h dupa masa si se intrerupe tratamentul medicamentos care ar putea influenta EKG-ul –barbiturice, tonicaridacele).Proba de efort trebuie oprita imediat atunci cand apar simptomele: dureri precordiale, dispnee, cianoza, transpiratie, cresterea tensiunii arteriale cu mai mult de 25mmHg peste valoarea maxima, cand apar modificari de EKG.

Personalul medical care efectueaza tehnica trebuie sa fie specializat in domeniu, sa aibe pregatite sursa de oxigen, aparatura si medicatie pentru corectarea rapida a eventualelor complicatii ce pot aparea.

Inscrierea EKG-ului se face la inceputul probei de efort in repaus apoi in fiecare minut al probei de efort si dupa proba de efort imediat iar apoi la 1,2,3,4 si 6 minute.

Ingrijiri dupa proba de efort: repaus la pat,  doar in cazurile speciale de aparitie a complicatiilor necesita alte ingrijiri.

Fonocardiograma este o metoda de examinare care inregistreaza fenomenele acustice ale inimii, reprezentand grafic zgomotele produse in cursul unui ciclu cardiac. Fonocardiograma se inregistreaza simultan cu electrocardiograma, EkG-ul, pulsul arterial la artera carotida si apexograma respectiv curba grafica a miscarilor varfului inimii. Se face cu ajutorul unui aparat fonocardiograf iar pregatirea pacientului este aceeasi ca si la EKG. Zgomotele cardiace sunt captate cu ajutorul unui microfon  si transformate in curent electric care cu ajutorul unui dispozitiv electronic sunt inregistrate pe o hartie.

Alte explorari: Sfigmografia, jugulograma si apexograma

Examene radiologice ale cordului:

Radiografia cardiaca este obligatorie la fiecare bolnav cardiac si se face in acelasi mod ca si radiografia pulmonara.

Radioscopia toracica evidentiaza forma, dimensiunile, mobilitatea contractiilor si raportul inimii cu celelalte organe.

Tehnici nucleare de explorare

Tehnici:

-venticulografia izotopica

-scintigrafia miocardica

-angiocardiografia radioizotopica

-scintigrafia cu emisie de pozitroni

Tehnicile de medicina nucleara sunt importante in explorarea bolnavilor coronarieni.

Avantaje:

-sunt neinvazive

-au iradiere minima

-evalueaza cu acuratete maxima inclusiv ischemia de miocrad.

-dezavanajul major este costul ridicat.

Tomografia computerizata

Este utilizata mai putin in studiul cordului

Administrarea substantelor de contrast mareste calitatea informatiilor.

Rezonanta magnetica nucleara

Ofera informatii despre cicatricile de infarct, identifica miocardul sau zona din muschiul inimii care nu este afectata in caz de infarct, vizualizeaza arterele coronare, dezavantajul fiind costul ridicat.

Termeni

-valvulopatie: boala cronica a valvelor mitrale/aortice/pulmonare

-miocardite: afectiuni inflamatorii ale miocardului

-pericardite: afectiuni inflamatorii ale pericardului

-aritmii: tulburari de ritm cardiac

-blocuri: tulburari in conducerea stimulilor

-cardiopatii ischemice: boli ale arterelor coronare

-sincopa: sindrom clinic caracterizat prin pierderea brusca de scurta durata a functiilor vitale din cauza opririi reversibile a circulatiei cerebrale

-lipotimia/lesinul: este o pierdere de constiinta usoara, incompleta cu revenire imediata

-acrocianoza: este o tulburare spastica de vase cu cianoza permanenta, simetrica a mainilor si a gambelor

-arteriopatia ischemica aterosclerotica: degradarea fluxului arterial, a circulatiei arteriale la membrele inferioare.

-varice: dilatari permanente neregulate ale venelor

-mixom: tumora benigna la nivelul inimii

REUMATOLOGIE 15.10.2012

REUMATOLOGIE 15.10.2012

Principalele afectiuni reumatismale

1.       Reumatismul articular acut

Este o boala cu etiologie streptococica si mecanisme patogenetice multiple in care cercetarile din ultimele decenii au marcat succese cu rasunet curativ si mai ales profilactic deosebit

Cei mai afectati sunt copii si tinerii care pot face forme variate d reumatism aricular, cardio-articular si afectare renala.

Etiologie:

a.       Manifestarea puseului acut al bolii dupa scarlatina sau infectii acute ale rino-faringelui

b.      Dovezile imunologice de infectie streptococica recenta  cu ocazia recurentelor reumatismului articular (RA)

c.       Succesul masurilor de profilaxie primara si secundara cu ajutorul penicilinei

Date bacteriologice:

Streptococii sunt coci gram pozitivi care au tendinta  sa se dispuna in lanturi. Majoritatea streptococilor patogeni  pentru om apartin grupului  A si sunt beta-hemolitici. In cadrul acestui grup au fost descrise peste 50 de tipuri.

Streptococii produc si elibereaza  in mediile de cultura un numar mare de substante:

-streptolizina O, S

-streptochinaza

-amilaza

-esteraza  etc.

Simptomatologie (tablou clinic)

In formele critice debutul reumatismului articular este precedat cu aproximativ 2 saptamani (7-28 zile) de o infectie cu streptococ hemolitic de grup A(rinofaringita, angina, scarlatina) dupa care urmeaza o perioada de latenta, asimptomatica  cu astenie, cefalee, subfebrilitati, si acuze dispeptice(senzatie de durere de cap cu greturi si senzatie de varsatura, balonare, cefalee frontala)

Debutul reumatismului articular

-debut poliarticular febril cu poliartralgii fugace insotite de febra si usoara limitare functionala

-debutul cardiac cu dureri precordiale, palpitatii si tahicardie, uneori fenomene de insuficienta cardiaca: dispnee, hepatalgii si chiar edeme.

-debutul cerebral  cu manifestari caracteristice de coree , care pot eventual urma un traumatism fizic sau psihic

-debutul digestiv  cu tablou dominant de dureri abdominale care simuleaza abdomenul acut chirurgical

-debutul febril manifestat printr-o febra moderata  de origine necunoscuta insotit de cefalee, astenie, inapententa si alterarea starii generale.

In perioada de stare a bolii reumatismul se manifesta prin fenomene generale sau prin manifestari ce intereseaza inima (cardita reumatismala), articulatiile, pielea si tesutul celular subcutanat (eritemul marginat si nodulii subcutanati) si sistemul nervos central (coreea)